Clientelismul politic din companiile de stat. Ce a promis Guvernul în schimbul banilor de la FMI

Intenționăm să lansăm reforme cuprinzătoare în sectorul întreprinderilor de stat. Sectorul întreprinderilor cu participarea statului din Moldova subminează concurența, productivitatea și investițiile private, generând în același timp riscuri bugetare semnificative. Sectorul suferă din cauza performanțelor modeste asociate cu slaba guvernanță și supraveghere, activitatea necomercială, capacitățile modeste și independența redusă ale consiliilor de supraveghere, susțin autoritățile în scrisoarea adresată FMI a programului de reforme asumat pentru 40 de luni pentru o finanțare de 560 mil. USD.

Reformele se vor concentra pe îmbunătățirea capacității de supraveghere și a gradului de acoperire, consolidarea raportării și evaluării financiare, îmbunătățirea monitorizării și gestionării costurilor și riscurilor bugetar-fiscale, asigurarea transparenței, responsabilizarea, asigurarea dezvăluirii informației și dezvoltarea mecanismelor de control necesare. Ca punct de plecare, pentru a spori capacitatea de supraveghere și monitorizarea riscurilor bugetare, Agenția Proprietății Publice va solicita tuturor întreprinderilor de stat de nivelul administrației centrale să prezinte situațiile financiare trimestriale (criteriu de performanță structurală, 31 martie 2022), care vor fi transmise în mod regulat Ministerului Finanțelor”.

Guvernul spune că va efectua o evaluare complexă a situației financiare a tuturor întreprinderilor de stat care activează la nivelul guvernului central, în vederea identificării practicilor corupte și contractelor moștenite care generează costuri bugetare. „Guvernul va elabora și va adopta o strategie privind proprietățile statului care va viza toate întreprinderile de stat la nivelul guvernului central, în vederea identificării întreprinderilor aflate în proprietate publică care vor fi supuse reorganizării, privatizării sau lichidării, și planuri de consolidare a structurilor lor de guvernanță (criteriu de performanță structurală, 30 septembrie 2022). În viitor, vom extinde monitorizarea bugetară și financiară a întreprinderilor de stat până la nivelul administrației locale”, susține Executivul.

Pe timpul fostelor guvernări companiile de stat au fost delapidate și aduse în pragul colapsului prin intermediul diferitor scheme, firme căpușă și achiziții umflate. Iar banii erau folosiți pentru finanțarea partidelor. Un exemplu în acest sens este CFM, Moldtelecom și Metalferos.

#scheme #companii de stat #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.