Fitilul războiului din coastele Moldovei. Criza Rusia-Ucraina fierbe. NATO: „Trebuie să fim pregătiţi de o ciocnire”

10 Ian. 2022, 13:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Ian. 2022, 13:33 // Actual //  bani.md

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg subliniază că Vladimir Putin continuă să trimită trupe la graniţa Ucrainei cu Rusia.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg s-a întâlnit cu Olga Stefanishyna, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrarea europeană şi euro-atlantică. În timp ce atenţia este îndreptată către Kazahstan, criza de la graniţa ucraineană-rusă rămâne delicată, iar îngrijorarea NATO este mare, crie mediafax.ro.

Creşterea forţelor ruse la graniţele Ucrainei, inclusiv a vehiculelor grele, continuă. Şedinţa de astăzi a comisiei NATO-Ucraina este o ocazie excelentă de a reitera Rusiei că, dacă va alege calea confruntării, vor exista costuri politice şi economice mari”, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul punctului de presă cu deputatul. Prim-ministrul pentru integrarea europeană şi euro-atlantică a Ucrainei, Olga Stefanishyna.

Decizia Moscovei de a participa la o întâlnire în cadrul consiliului Rusia-NATO este un semn pozitiv – a adăugat Stoltenberg -. Vom asculta preocupările ruseşti, dar dacă se doreşte stabilirea unui dialog semnificativ, şi Moscova trebuie să le ia în considerare pe ale noastre. Venim la întâlnirile din această săptămână dând dovadă de bună voinţă, muncind din greu pentru a găsi o soluţie paşnică: găsirea unui acord cu Rusia este posibilă. Dar trebuie să fim pregătiţi dacă Moscova alege calea confruntării”.

Stefanishyna nu este însă optimistă: «Toţi trebuie să ne dăm seama că revendicările Moscovei – privind garanţiile de securitate în Europa, n.d. – nu sunt poziţii de negociere: Rusia nu vrea altceva decât să-şi impună agenda. Orice discuţie despre securitatea în Europa trebuie să înceapă cu retragerea forţelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Cu toate acestea, Rusia calculează greşit şi subestimează unitatea Aliaţilor. Poziţia noastră a fost întotdeauna clară: nu se vorbeşte despre Ucraina fără Ucraina la masă. Şi şedinţa de astăzi a comisiei NATO-Ucraina este un semnal în acest sens”.

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.