Preşedintele Băncii Mondiale: Economia lumii se confruntă cu perspective sumbre. Țările sărace, cele mai vulnerabile

Economia lumii se confruntă cu perspective sumbre, a avertizat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, deoarece efectele pandemiei continuă să afecteze creşterea, în special în ţările sărace, transmite BBC.

Cele mai recente previziuni ale Băncii Mondiale indică o încetinire a creşterii economiei globale la 4,1% în 2022, de la 5,5% în 2021. Încetinirea vine pe fondul ameninţărilor provocate de pandemie, a încetării măsurilor guvernamentale de sprijin şi a scăderii cererii, după redresarea iniţială.

Dar David Malpass susţine că îngrijorarea cea mai are a sa o reprezintă adâncirea inegalităţii globale.

„Cel mai mare obstacol este inegalitatea care s-a integrat în sistem”, fiind vulnerabile în special ţările mai sărace, din cauza eforturilor în combaterea inflaţiei. „Perspectivele pentru ţările mai slabe sunt sumbre, ceea ce provoacă insecuritate”, a declarat preşedintele Băncii Mondiale, pentru BBC.

Perturbările din lanţurile de aprovizionare şi oprirea măsurilor guvernamentale de sprijin vor afecta evoluţiile economiei mondiale în 2022. Anul acesta, Banca Mondială se aşteaptă la „o încetinire pronunţată” şi avertizează că economia globală va înregistra în 2023 o creştere de doar 3,2%.

„Realitatea este că pandemia şi oprirea producţiei afectează semnificativ economia, de aceea perspectivele sunt sumbre, în special în ţările mai sărace”, avertizează Malpass.

Malpass dă vina pe măsurile de stimulare din ţările bogate pentru majorarea inflaţiei globale

China, a doua economie mondială, ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de doar 5,1%, de la 8% anul trecut, în timp ce SUA se estimează că va creşte cu 3,7% anul acesta, comparativ cu un avans de 5,6% în 2021. În zona euro, expansiunea va fi de 4,2% anul acesta, de la 5,2% în 2021, previzionează Banca Mondială. Singura veste bună este pentru India, a cărei economie ar urma să urce cu 8,7% în 2022, de la 8,3% în 2021.

Dar multe economii emergente continuă să se confrunte cu dificultăţi suplimentare, cum ar fi ratele de vaccinare mai scăzute.

Până în 2023, activitatea economică în toate economiile avansate, cum ar fi Statele Unite, zona euro şi Japonia, se va redresa probabil după loviturile din timpul pandemiei. Dar în economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare, economia va rămâne cu 4% mai scăzută faţă de nivelul de dinaintea pandemiei, previzionează Banca Mondială, mai notează sursa citată de Agerpres.

Malpass a dat vina pe măsurile de stimulare din ţările bogate pentru majorarea inflaţiei globale. Şi, în timp ce oficialii din multe ţări, inclusiv SUA, ar urma să majoreze dobânzile pentru a ţine sub control creşterea preţurilor, preşedintele Băncii Mondiale a avertizat că acele costuri de împrumut mai ridicate ar putea afecta activitatea economică, în special în ţările mai sărace.

#previziuni sumbre #tari sarace #banca Mondială #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.