Preşedintele Băncii Mondiale: Economia lumii se confruntă cu perspective sumbre. Țările sărace, cele mai vulnerabile

Economia lumii se confruntă cu perspective sumbre, a avertizat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, deoarece efectele pandemiei continuă să afecteze creşterea, în special în ţările sărace, transmite BBC.

Cele mai recente previziuni ale Băncii Mondiale indică o încetinire a creşterii economiei globale la 4,1% în 2022, de la 5,5% în 2021. Încetinirea vine pe fondul ameninţărilor provocate de pandemie, a încetării măsurilor guvernamentale de sprijin şi a scăderii cererii, după redresarea iniţială.

Dar David Malpass susţine că îngrijorarea cea mai are a sa o reprezintă adâncirea inegalităţii globale.

„Cel mai mare obstacol este inegalitatea care s-a integrat în sistem”, fiind vulnerabile în special ţările mai sărace, din cauza eforturilor în combaterea inflaţiei. „Perspectivele pentru ţările mai slabe sunt sumbre, ceea ce provoacă insecuritate”, a declarat preşedintele Băncii Mondiale, pentru BBC.

Perturbările din lanţurile de aprovizionare şi oprirea măsurilor guvernamentale de sprijin vor afecta evoluţiile economiei mondiale în 2022. Anul acesta, Banca Mondială se aşteaptă la „o încetinire pronunţată” şi avertizează că economia globală va înregistra în 2023 o creştere de doar 3,2%.

„Realitatea este că pandemia şi oprirea producţiei afectează semnificativ economia, de aceea perspectivele sunt sumbre, în special în ţările mai sărace”, avertizează Malpass.

Malpass dă vina pe măsurile de stimulare din ţările bogate pentru majorarea inflaţiei globale

China, a doua economie mondială, ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de doar 5,1%, de la 8% anul trecut, în timp ce SUA se estimează că va creşte cu 3,7% anul acesta, comparativ cu un avans de 5,6% în 2021. În zona euro, expansiunea va fi de 4,2% anul acesta, de la 5,2% în 2021, previzionează Banca Mondială. Singura veste bună este pentru India, a cărei economie ar urma să urce cu 8,7% în 2022, de la 8,3% în 2021.

Dar multe economii emergente continuă să se confrunte cu dificultăţi suplimentare, cum ar fi ratele de vaccinare mai scăzute.

Până în 2023, activitatea economică în toate economiile avansate, cum ar fi Statele Unite, zona euro şi Japonia, se va redresa probabil după loviturile din timpul pandemiei. Dar în economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare, economia va rămâne cu 4% mai scăzută faţă de nivelul de dinaintea pandemiei, previzionează Banca Mondială, mai notează sursa citată de Agerpres.

Malpass a dat vina pe măsurile de stimulare din ţările bogate pentru majorarea inflaţiei globale. Şi, în timp ce oficialii din multe ţări, inclusiv SUA, ar urma să majoreze dobânzile pentru a ţine sub control creşterea preţurilor, preşedintele Băncii Mondiale a avertizat că acele costuri de împrumut mai ridicate ar putea afecta activitatea economică, în special în ţările mai sărace.

#previziuni sumbre #tari sarace #banca Mondială #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lira sterlină riscă să intre sub presiune în următoarele luni, după ce recuperarea puternică din ultimii ani a transformat-o în cea mai supraevaluată monedă din grupul statelor dezvoltate G10, potrivit unei analize realizate de banca americană Goldman Sachs.

Strategul Goldman Sachs, Stuart Jenkins, susține că moneda britanică a depășit nivelul justificat de fundamentele economice, iar efectele Brexitului continuă să influențeze valoarea sa reală.

„Brexitul a redus probabil valoarea justă a lirei cu aproximativ 6%. După aprecierea semnificativă din ultimii ani, lira sterlină este cea mai supraevaluată monedă din G10”, a declarat Jenkins într-o notă adresată investitorilor.

Deși Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană în 2020, lira sterlină a recuperat o mare parte din terenul pierdut după referendumul din 2016. Moneda britanică s-a apreciat cu circa 1,5% față de dolar după Brexit, însă rămâne cu aproximativ 10% sub nivelul anterior votului care a decis ieșirea țării din UE.

Analiștii consideră că spațiul pentru noi creșteri este limitat, deoarece cea mai mare parte a discountului generat de Brexit a fost deja recuperată.

În plus, lira ar putea fi afectată de o combinație de factori economici și politici. Investitorii urmăresc atent deciziile viitoare ale Băncii Angliei, dar și evoluțiile de pe scena politică britanică.

Potrivit Goldman Sachs, diferențele dintre politica monetară a Băncii Angliei și cea a principalelor bănci centrale, precum Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA, ar putea pune presiune asupra monedei britanice. În același timp, incertitudinea politică din Regatul Unit amplifică volatilitatea de pe piețe.

Investitorii așteaptă și rezultatele alegerilor parțiale din circumscripția Makerfield, care ar putea alimenta speculațiile privind viitorul premierului britanic Keir Starmer.

Cu toate acestea, Stuart Jenkins consideră că, pe termen lung, situația lirei este mai puțin alarmantă. Analiza bazată pe indicatorii istorici ai ultimilor 30 de ani arată că moneda britanică se află aproape de valorile sale normale.

Expertul mai afirmă că o eventuală consolidare a relațiilor comerciale dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ar putea susține moneda și ar compensa o parte dintre efectele negative asociate Brexitului.

Chiar și așa, Goldman Sachs avertizează că actualul nivel al lirei sterline reprezintă un obstacol important pentru noi aprecieri în perioada următoare și poate limita potențialul de creștere al monedei britanice pe termen mediu.