Lovitură pentru piaţa criptomedelor. FMI desfinţează o teorie care stă la baza investiţiilor în piaţa crypto

11 Ian. 2022, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Ian. 2022, 18:20 // Actual //  bani.md

Potrivit Fondului Monetar Internaţional, valoarea Bitcoin şi a altor criptomonede se mişcă în aproape acelaşi ritm cu fluctuaţiile pieţei bursiere şi, prin urmare, reprezintă o acoperire slabă pentru portofoliile de investiţii.

FMI a dezvăluit marţi cercetarea sa, reiterând apelurile de luna trecută pentru măsuri de reglementare la nivel mondial. În lipsa unor măsuri, oscilaţiile masive ale celor două clase de active ar putea exagera instabilitatea financiară, a avertizat acesta.

„Corelaţia activelor cripto cu variantele tradiţionale, cum ar fi acţiunile, a crescut semnificativ, ceea ce limitează beneficiile percepute ale acestora în ceea ce priveşte diversificarea riscurilor şi creşte riscul de contagiune pe pieţele financiare”, au scris Tobias Adrian şi Mahvash Qureshi, doi oficiali de rang înalt din cadrul departamentelor de pieţe de capital ale Fondului Montar Internaţional. Tara Iyer, un economist specializat în stabilitatea financiară globală, a contribuit, de asemenea, la cercetare, relatează Politico, citat de mediafax.ro.

Cercetarea este o lovitură pentru susţinătorii cripto, care au descris monedele de genul Bitcoin ca fiind o alternativă care te protejează împotriva volatilităţii pieţei.

Criptomonedele ar fi putut servi acestui scop înainte ca pandemia să lovească. Dar Bitcoin „s-a mişcat mai mult în pas cu indicii bursieri”, cum ar fi S&P 500, de când băncile centrale au lansat programe masive de cumpărare de active pentru a-şi proteja economiile împotriva pandemiei, a remarcat FMI.

Tendinţa este „evidentă şi în economiile emergente”, unde preluarea criptomonedelor a fost mult mai puternică, se preciează în analiză.

Această legătură din ce în ce mai strânsă între cele două active oferă şi mai multe motive pentru a dezvolta un cadru global de reglementare şi supraveghere a criptomonedelor pentru a preveni instabilitatea financiară, se mai precizează în analiză.

04 Nov. 2026, 13:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 13:32 // Actual //  Ursu Victor

Inflația din zona euro a accelerat în octombrie 2026 până la 4%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul scumpirii puternice a energiei, alimentată de conflictul militar dintre Statele Unite și Iran. Creșterea prețurilor este de două ori mai mare decât ținta Băncii Centrale Europene (BCE), iar economiștii avertizează că situația s-ar putea agrava în lunile următoare, odată cu apropierea sezonului rece. În aceste condiții, piețele financiare anticipează o nouă majorare a dobânzilor în luna decembrie, transmite Reuters.

Potrivit datelor preliminare publicate miercuri, 4 noiembrie, de Eurostat, rata anuală a inflației în cele 21 de state care utilizează moneda euro a urcat de la 3,8% în septembrie la 4% în octombrie. Principalul factor care a alimentat scumpirile a fost energia, ale cărei prețuri au crescut cu 20,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, comparativ cu 18,9% în septembrie.

În același timp, inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, s-a menținut la 2,5%, în conformitate cu estimările analiștilor. Această evoluție sugerează că, deocamdată, șocul energetic nu s-a transmis integral asupra celorlalte categorii de bunuri și servicii.

Totuși, presiunile asupra prețurilor sunt tot mai vizibile. Inflația în sectorul serviciilor, care reprezintă cea mai mare componentă a cheltuielilor de consum, a accelerat de la 3,2% la 3,3%, în timp ce prețurile produselor industriale neenergetice au crescut cu 1,2%, față de 1,1% în luna precedentă.

Alimentele continuă, de asemenea, să se scumpească. Prețurile produselor alimentare neprocesate au înregistrat o creștere anuală de 4,6%, contribuind la presiunea asupra bugetelor gospodăriilor europene.

Majorarea inflației este pusă în principal pe seama prețurilor ridicate ale petrolului și gazelor naturale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Zona euro importă cea mai mare parte a resurselor sale energetice, ceea ce o face vulnerabilă la fluctuațiile de pe piețele internaționale.

Economiștii avertizează că motorina și gazele naturale scumpe se reflectă treptat în costurile transportului, producției și serviciilor. Chiar dacă aceste efecte indirecte nu sunt încă pe deplin vizibile în statisticile oficiale, ele ar putea deveni mai pronunțate în următoarele luni.

Un risc suplimentar îl reprezintă nivelul redus al rezervelor de gaze naturale din Europa, care ar putea provoca noi creșteri ale costurilor pentru încălzire în timpul iernii. Analiștii consideră că efectele vor fi resimțite inclusiv în ianuarie, perioadă în care numeroase companii își revizuiesc tradițional prețurile.

Banca Centrală Europeană a majorat deja de două ori dobânzile în 2026, încercând să împiedice consolidarea așteptărilor inflaționiste. La ședința din 29 octombrie, instituția a decis să mențină nemodificată rata dobânzii la facilitatea de depozit, la 2,5%, însă a avertizat că persistența șocului energetic ar putea determina o inflație mai ridicată și o încetinire a creșterii economice.