„Groparii” supraîndatorării populației. Alaiba: Trebuie să intervenim urgent în domeniul de microfinanțare

Depuatatul PAS, Dumitru Alaiba se arată îngrijorat de supraîndatorarea populației la companiile de microfinanțare, datorie care cosntituie 576 milioane de lei, potrivit lui Alaiba. Într-o postare pe Facebook, deputatul anunță că va face ordine în domeniul de microcreditare.

„În trimestrul III al lui 2021 (ultimele date disponibile) creditele OCN din categoria „compromis” (restanțe la plată mai mari de 361 de zile, adică efectiv oameni care au renunțat să mai plătească) au constituit 576 milioane lei. Asta e în creștere cu 160 milioane lei (!!!) față de începutul anului 2021.”, a scris Alaiba.

Deputatul acuză companiile de microcreditare că sunt responsabile de supraîndatorarea populației.

„Groapa supraîndatorării populației se adâncește tot mai tare și trebuie să intervenim urgent. Astea nu sunt doar cifre. Sunt, probabil, mii de oameni care au falimentat și sunt în pragul disperării. Oameni care au renunțat timp de un an de zile să-și mai plătească ratele la împrumut.”, subliniază Dumitru Alaiba.

În acest sens, Alaiba menționează că oamenii trebuie protejați în fața practicilor abuzive ale sectorului de microfinanțare.

„Oamenii trebuiesc protejați de abuzuri, iar piața de microfinanțare trebuie să se debaraseze de practicile cămătărești, să o impunem să se maturizeze. Cei ce se vor adapta noilor standarde vor avea de câștigat. Cei ce știu doar să comită escrocherii trebuie să dispară. În Moldova nu trebuie să existe rate a dobânzii de sute de procente.”, a punctat deputatul.

Companiile de microfinanțare au înregistrat un profit de 707 milioane de lei, de două ori mai mare în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Două companii au strâns 40% din totalul profitului înregistrat de cele 136 de companii. Este vorba de Easy Credit – 149,3 milioane de lei cu 28% mai mult și Microinvest cu 119,5 mil. de lei cu 41,5% mai mult față de nouă luni ale anului 2020.

În top zece cu cel mai mare profit s-au clasat IuteCredit – 67,4 milioane de lei, Expres Lesing – 33 milioane de lei, Sebo – 30 milioane de lei, Primecapital – 24 milioane de lei, Mogo – 23,1 milioane de lei, Credirapid – 22,4 milioane de lei, MikroKapital – 21,8 milioane de lei și BT Leasing cu 21,7 milioane de lei.

#microfinanțare #dumitru alaiba #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna