„Groparii” supraîndatorării populației. Alaiba: Trebuie să intervenim urgent în domeniul de microfinanțare

11 Ian. 2022, 17:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Ian. 2022, 17:50 // Actual //  MD Bani

Depuatatul PAS, Dumitru Alaiba se arată îngrijorat de supraîndatorarea populației la companiile de microfinanțare, datorie care cosntituie 576 milioane de lei, potrivit lui Alaiba. Într-o postare pe Facebook, deputatul anunță că va face ordine în domeniul de microcreditare.

„În trimestrul III al lui 2021 (ultimele date disponibile) creditele OCN din categoria „compromis” (restanțe la plată mai mari de 361 de zile, adică efectiv oameni care au renunțat să mai plătească) au constituit 576 milioane lei. Asta e în creștere cu 160 milioane lei (!!!) față de începutul anului 2021.”, a scris Alaiba.

Deputatul acuză companiile de microcreditare că sunt responsabile de supraîndatorarea populației.

„Groapa supraîndatorării populației se adâncește tot mai tare și trebuie să intervenim urgent. Astea nu sunt doar cifre. Sunt, probabil, mii de oameni care au falimentat și sunt în pragul disperării. Oameni care au renunțat timp de un an de zile să-și mai plătească ratele la împrumut.”, subliniază Dumitru Alaiba.

În acest sens, Alaiba menționează că oamenii trebuie protejați în fața practicilor abuzive ale sectorului de microfinanțare.

„Oamenii trebuiesc protejați de abuzuri, iar piața de microfinanțare trebuie să se debaraseze de practicile cămătărești, să o impunem să se maturizeze. Cei ce se vor adapta noilor standarde vor avea de câștigat. Cei ce știu doar să comită escrocherii trebuie să dispară. În Moldova nu trebuie să existe rate a dobânzii de sute de procente.”, a punctat deputatul.

Companiile de microfinanțare au înregistrat un profit de 707 milioane de lei, de două ori mai mare în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Două companii au strâns 40% din totalul profitului înregistrat de cele 136 de companii. Este vorba de Easy Credit – 149,3 milioane de lei cu 28% mai mult și Microinvest cu 119,5 mil. de lei cu 41,5% mai mult față de nouă luni ale anului 2020.

În top zece cu cel mai mare profit s-au clasat IuteCredit – 67,4 milioane de lei, Expres Lesing – 33 milioane de lei, Sebo – 30 milioane de lei, Primecapital – 24 milioane de lei, Mogo – 23,1 milioane de lei, Credirapid – 22,4 milioane de lei, MikroKapital – 21,8 milioane de lei și BT Leasing cu 21,7 milioane de lei.

 

05 Aug. 2026, 17:13
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 17:13 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!