Criptomoneda care ar putea lua din cota de piaţă a Ethereum. În ce ar fi trebuit să investiţi

15 Ian. 2022, 13:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Ian. 2022, 13:15 // Actual //  bani.md

Solana ar putea „fura” din cota de piaţă a Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă din lume, datorită design-ului deţinut de criptomonedă, scrie Alkesh Shah, analist al Bank of America, citat de Business Insider.

Solana este a cincea cea mai puternică monedă virtuală la nivel global, cu o valoare de piaţă de 47 de miliarde de dolari. Însă capitalizarea Solana păleşte în faţa Ethereum, care ajunge la 400 de miliarde de dolari.

Diferenţa constituie însă o oportunitate pentru Solana, ale cărei funcţii se dovedesc a fi reuşite, spune analistul BofA, subliniind în acest sens comisioanele mai mici de tranzacţie ale monedei, uşurinţa de utilizare şi o scalabilitate mai mare prin raport cu alte monede digitale.

Abilitatea Solana de a oferi asemenea inovaţii este stimulată de un blockchain de tip proof-of-history, care a îmbunătăţit performanţa mecanismelor proof-of-stake.
„Aceste inovaţii permit procesarea unor tranzacţii de circa 65.000 pe secundă, un record la nivelul industriei, cu un comision mediu pe tranzacţie de 0,00025 dolari, rămânând relativ descentralizată şi sigură”, explică Shah.

De la lansarea Solana în martie 2020, moneda a înregistrat un nivel „semnificativ de adopţie”, cu peste 50 de miliarde de tranzacţii şi peste 5,7 milioane de NFT-uri emise (minted), conform analistului.
În ultimul an, Solana este pe plus cu peste 4.000%.

„Solana ar putea deveni Visa ecosistemului activelor digitale”, adaugă Shah, argumentând că moneda este bine optimizată pentru micro-plăţi, gaming şi NFT-uri (token-uri non-fungibile).

În timp ce Solana prioritizează scalabilitatea în detrimentul unui blockchain mai puţin descentralizat şi sigur, Ethereum prioritizează descentralizarea şi siguranţa în detrimentul scalabilităţii. Lipsa de scalabilitate a Ethereum a condus la perioade de congestie a reţelei şi la taxe de tranzacţionare care sunt uneori mai mari decât valoarea de bază a tranzacţiilor.

18 Nov. 2026, 14:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2026, 14:25 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul Republicii Moldova mizează pe o creștere economică de 2,8% în anul 2027, în timp ce Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează un avans de doar 2%. Diferența de 0,8 puncte procentuale ridică semne de întrebare cu privire la realismul prognozelor pe care autoritățile și-au construit bugetul pentru anul viitor, cu venituri planificate de 92,3 miliarde de lei și cheltuieli de peste 112 miliarde de lei.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a fost întrebată despre această discrepanță dintre estimările Guvernului și cele ale experților internaționali, în condițiile în care evoluția economiei influențează direct capacitatea statului de a colecta venituri și de a finanța cheltuielile bugetare.

Potrivit documentelor bugetare, Executivul anticipează că produsul intern brut va crește în termeni reali cu 2,8% în 2027 și va ajunge la o valoare nominală de 422,4 miliarde de lei. Prognoza utilizată la elaborarea bugetului a fost actualizată în luna iulie 2026 de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

În schimb, FMI a prezentat, în urma misiunii desfășurate în Republica Moldova în perioada 21–28 octombrie, o prognoză mai rezervată. Experții Fondului estimează că economia moldovenească va crește cu 2% în 2027, după un avans de aproximativ 1,7% în anul curent.

Întrebată despre diferența dintre cele două estimări, Victoria Belous a făcut referire la datele actualizate prezentate de reprezentanții FMI în timpul ultimei vizite în Republica Moldova.

Miza acestor prognoze este importantă pentru finanțele publice. Bugetul de stat pentru 2027 prevede venituri de 92,3 miliarde de lei, în creștere cu 15% față de anul curent, în timp ce cheltuielile sunt estimate la 112,25 miliarde de lei, cu 8,6% mai mult decât în 2026.

Deficitul bugetar urmează să constituie aproximativ 19,9 miliarde de lei, echivalentul a circa 4,7% din PIB. Acoperirea acestuia va depinde în mare parte de finanțarea externă, inclusiv de sprijinul Uniunii Europene, dar și de împrumuturile contractate de stat.

O creștere economică mai modestă decât cea anticipată de Guvern ar putea afecta încasările fiscale, în special veniturile din TVA, impozitele pe venit și alte taxe legate de activitatea economică. Într-un asemenea scenariu, autoritățile ar putea fi nevoite să identifice surse suplimentare de finanțare sau să ajusteze unele cheltuieli.

Totodată, proiectul bugetului pentru 2027 este construit pe o inflație estimată la 6,1% și pe o majorare a salariului mediu lunar cu 10,7%, până la aproximativ 18.800 de lei.