Criptomoneda care ar putea lua din cota de piaţă a Ethereum. În ce ar fi trebuit să investiţi

Solana ar putea „fura” din cota de piaţă a Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă din lume, datorită design-ului deţinut de criptomonedă, scrie Alkesh Shah, analist al Bank of America, citat de Business Insider.

Solana este a cincea cea mai puternică monedă virtuală la nivel global, cu o valoare de piaţă de 47 de miliarde de dolari. Însă capitalizarea Solana păleşte în faţa Ethereum, care ajunge la 400 de miliarde de dolari.

Diferenţa constituie însă o oportunitate pentru Solana, ale cărei funcţii se dovedesc a fi reuşite, spune analistul BofA, subliniind în acest sens comisioanele mai mici de tranzacţie ale monedei, uşurinţa de utilizare şi o scalabilitate mai mare prin raport cu alte monede digitale.

Abilitatea Solana de a oferi asemenea inovaţii este stimulată de un blockchain de tip proof-of-history, care a îmbunătăţit performanţa mecanismelor proof-of-stake.
„Aceste inovaţii permit procesarea unor tranzacţii de circa 65.000 pe secundă, un record la nivelul industriei, cu un comision mediu pe tranzacţie de 0,00025 dolari, rămânând relativ descentralizată şi sigură”, explică Shah.

De la lansarea Solana în martie 2020, moneda a înregistrat un nivel „semnificativ de adopţie”, cu peste 50 de miliarde de tranzacţii şi peste 5,7 milioane de NFT-uri emise (minted), conform analistului.
În ultimul an, Solana este pe plus cu peste 4.000%.

„Solana ar putea deveni Visa ecosistemului activelor digitale”, adaugă Shah, argumentând că moneda este bine optimizată pentru micro-plăţi, gaming şi NFT-uri (token-uri non-fungibile).

În timp ce Solana prioritizează scalabilitatea în detrimentul unui blockchain mai puţin descentralizat şi sigur, Ethereum prioritizează descentralizarea şi siguranţa în detrimentul scalabilităţii. Lipsa de scalabilitate a Ethereum a condus la perioade de congestie a reţelei şi la taxe de tranzacţionare care sunt uneori mai mari decât valoarea de bază a tranzacţiilor.

#investiție #crypto #moneda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.