Câți bani a făcut Kim Jong Un din atacuri cibernetice. Hackerii nord-coreeni au furat criptomonede

Hackerii nord-coreeni au furat active digitale în valoare de aproape 400 de milioane de dolari, în cel puțin șapte atacuri asupra platformelor de criptomonede anul trecut, susține un raport citat de BBC.

Compania de analiză Blockchain Chainalysis a declarat că a fost unul dintre cei mai de succes ani din istorie pentru infractorii cibernetici din Coreea de Nord.

Atacurile au vizat în principal firme de investiții și platforme de tranzacționare. Coreea de Nord a negat că a fost implicată în atacurile informatice.

„Din 2020 până în 2021, numărul de atacuri cibernetice legate de Coreea de Nord a crescut de la patru la șapte, iar valoarea extrasă a crescut cu 40%”, se arată în raport.
Hackerii au folosit o serie de tehnici, inclusiv phishing, coduri dăunătoare și programe malware pentru a sustrage criptomonede din portofelele digitale „fierbinți” și apoi le-au mutat în adrese controlate de Coreea de Nord, arată compania Blockchain Chainalysis.

Așa-numitele portofele digitale „fierbinți” sunt conectate la internet și la rețeaua de criptomonede și, prin urmare, sunt vulnerabile la atacurile informatice. De obicei, sunt un software care se află pe un server cloud. Sunt folosite pentru transferul de criptomonede și permit utilizatorilor să vadă câte monede digitale au.

Mulți experți recomandă mutarea unor cantități mari de criptomonede care nu sunt necesare zilnic în portofelele „reci”, care sunt deconectate de la internet.
Chainalysis a spus că este probabil ca multe dintre atacurile de anul trecut să fi fost efectuate de așa-numitul grup „Lazarus”, un grup de hackeri împotriva căruia SUA au aplicat sancțiuni.

#crypto #atacuri #Kim Jong UN

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.