Se revine la plafonarea prețurilor la combustibil. O nouă metodă, aprobată de Legislativ în prima lectură

Deputații au susținut metoda de plafonare a prețurilor în baza unei metodologii de calculare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere, elaborată, aprobată și supravegheată de către Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE), luând ca bază cotațiile burselor internaționale Platt`s.

Potrivit proiectului de lege, în urma unei analize a situației pe piața internă, inclusiv evoluția prețurilor în comparație cu fluctuațiile prețului pe piețele internaționale, comportamentul companiilor petroliere indică necesitatea unei revizuiri fundamentale a cadrului normativ în domeniul respectiv s-a luat decizia de a propune un nou mecanism de stabilire a prețurilor la carburanți. Acest lucru a devenit și mai evident după audierea rapoartelor reprezentanților Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) și Consiliului Concurenței, de săptămâna trecută.

Alexandru Oleinic, autorul proiectului de lege, a specificat că implementarea modificărilor ar fundamenta mediul concurențial, ar stabili reguli clare de activitate a actorilor de pe piața petrolieră din țară și nu va permite companiilor să-și promoveze interesul de cartel în detrimentul cetățenilor și economiei naționale.

Asemenea abordări vizavi de formarea prețurilor la produsele petroliere, prin utilizarea formulei stabilite de plafonare, sunt folosite în Slovenia, Slovacia, Belgia și alte state membre UE, Muntenegru, Macedonia de Nord – state în curs de aderare.

Proiectul conține o anexă în care este prezentată formula de calcul a prețurilor maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale.

Documentul urmează a fi votat și în lectura a doua, după depunerea și amendamentelor de către alți legiuitori.

Proiectul de lege poate fi vizualizat aici.

#preț combustibil #plafonarea prețurilor la combustibil #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigărilor din România a ajuns în noiembrie 2025 la 12,6% din totalul consumului, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, potrivit datelor publicate de compania de cercetare Novel Research. Creșterea este una rapidă, de la 9,6% înregistrat în septembrie, iar media pe întreg anul 2025 a urcat la 10,6%, față de 9% în 2024, marcând cea mai mare majorare anuală din ultimul deceniu.

Pentru Republica Moldova, datele sunt deosebit de sensibile. Aproape un sfert din țigările vândute ilegal în România provin din țara noastră, iar ponderea acestora a crescut în noiembrie trecut cu 5,4 puncte procentuale, până la 23,8%. Moldova devine astfel a doua cea mai importantă sursă de țigări de contrabandă pentru piața românească, fiind depășită doar de Bulgaria, care rămâne pe primul loc cu peste 30%, deși se află în scădere cu 5,1%.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, a declarat că „în noiembrie se înregistrează majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării, cea mai semnificativă creștere fiind notată în zona de vest, care devine astfel cea mai afectată de piața neagră”.

La nivelul întregului an 2025, însă, situația este alta. Media anuală a țigărilor provenite din Republica Moldova este de 17,3%, ceea ce reprezintă o scădere de 3,7 puncte procentuale față de 2024, în timp ce Bulgaria și-a consolidat poziția, ajungând la o medie anuală de 31,4%, cu o creștere de peste 10 puncte procentuale.

În același timp, autoritățile române au raportat rezultate importante în lupta cu rețelele de contrabandă. În primele 11 luni din 2025 au fost confiscate aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare de peste 137 de milioane de lei românești, precum și peste 65 de tone de tutun vrac și 24 de kilograme de tutun pentru narghilea. Până la sfârșitul lunii noiembrie, poliția a destructurat 18 grupări infracționale și a capturat peste 142 de milioane de țigări și 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate aproape o mie de sancțiuni contravenționale.

Creșterea puternică a contrabandei afectează direct bugetul public. Companiile din industria tutunului virează anual către statul român peste 22 de miliarde de lei românești sub formă de accize, TVA și alte taxe, iar extinderea pieței negre înseamnă pierderi semnificative de venituri.