Ce informaţii „ascund” cei care fac declaraţii privind preţurile la produsele petroliere

19 Feb. 2021, 10:53
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Realitatea.md
19 Feb. 2021, 10:53 // Oameni şi Idei //  Realitatea.md

În ultimul timp, una dintre temele cel mai des abordate în spaţiul public este preţul la produsele petroliere. La această temă se fac diverse declaraţii, se vine cu iniţiative, propuneri etc. Dar, intenţionat sau nu, se trece cu vederea şi a doua faţetă a monedei, care, apropo, este nu mai puţin interesantă decât prima. De aceea, în acest material am decis să ne referim la informaţia care nu apare în spaţiul public atunci când se abordează problema preţurilor la produsele petroliere.

Astfel, se trece în totalitate cu vederea faptul că, de la începutul pandemiei, vânzările staţiilor PECO s-au diminuat cu 18-20%, iar a celor din zona de frontieră – cu peste 50% (din cauza restricţiilor de călătorie). Totodată, cheltuielile agenţilor economici din domeniu au rămas aceleaşi, iar deseori, din cauza măsurilor suplimentare impuse de pandemie, chiar au crescut.

De asemenea, nu se vorbeşte deloc despre faptul că, în ultimii cinci ani, metodologia de calcul a preţurilor la produsele petroliere s-a modificat de 4 ori. Până la data de 1 iunie 2016 a fost în vigoare metodologia în conformitate cu care operatorii puteau stabili preţul luând în calcul o rentabilitate nu mai mare de 10% de la preţul de realizare de facto (se luau în calcul şi reducerile acordate). Din 1 iunie 2016 a intrat în vigoare o nouă metodologie care prevedea că ANRE stabilea preţurile maximale cu amănuntul la fiecare două săptămâni. Astfel din 1 iunie 2016 până în iulie 2018 ANRE a stabilit preţurile de 56 de ori, inclusiv de 33 de ori preţurile au crescut, iar de 23 de ori s-au diminuat. În vara lui 2018 era tendinţa de creştere a preţurilor şi Guvernul, prin decizii de judecată, de facto a „îngheţat” preţurile la nivelul lunii iulie 2018. Astfel preţurile „îngheţate” au fost în vigoare până în martie 2019. Această „îngheţare” a şi constituit a treia perioadă din cele menţionate mai sus. Iar a patra a început în primăvara anului 2019, când a fost adoptată noua metodologie ce permite operatorilor să stabilească preţul cu o rentabilitate de 10% de la preţul afişat pe panou. Dar este o mare diferenţă între rentabilitatea de 10% de la preţul de vânzare de facto şi rentabilitatea de 10% de la preţul de pe panou. Deoarece operatorii oferă reduceri de la preţul stabilit pe panou, în cel de-al doilea caz rentabilitatea este de două ori mai mică. Cu alte cuvinte, în aceşti ani operatorii au fost impuşi să activeze în condiţii de instabilitate şi previzibilitate, făcându-se tot posibilul pentru a-i împiedica să stabilească preţul la produsele lor reieşind din regulile economiei de piaţă.

Un aspect important, care iarăşi, intenţionat sau nu, e trecut cu vederea, ţine de    reduceri. Acestea variază. Astfel pentru agenţii economici ele constituie de la 3% până la 10%. Pentru organizaţiile bugetare (inclusiv pentru Parlament şi Guvern), din cauza concurenţei acerbe, reducerea este de peste 10%. Mai mult, organizaţiilor bugetare şi agenţilor economici li se oferă un termen de două luni pentru achitarea combustibilului achiziţionat. Astfel, de facto, operatorii practic îi creditează, abordări similare neexistând nici în România, nici în Rusia, nici în Ucraina.

Încă un moment important – se vorbeşte mult despre preţul la produsele petroliere, dar nu se spune nimic despre cum se formează acesta. În primul rând, trebuie de menţionat faptul că Moldova nu are propria industrie de prelucrare a produselor petroliere, 100% din acestea fiind importuri. Aceasta din start face imposibilă orice comparaţie a preţurilor din RM cu cele din alte ţări. În al doilea rând, fiind vorba de importuri, operatorii depind decisiv de cursul la principalele valute de referinţă şi de cheltuielile legate de convertirea valutei, care iarăşi se regăsesc în preţul final. Apoi, trebuie de luat în calcul că Moldova procură produse petroliere la preţurile PLATTs. Numai în ultimele trei luni preţurile PLATTs au crescut cu 43% în cazul benzinei şi cu 31% în cazul motorinei.

De asemenea, cei ce vorbesc despre preţurile la produsele petroliere se fac a uita că    în fiecare an în Moldova cresc accizele la combustibil, iar ponderea lor în preţul cu amănuntul al produselor petroliere este de 14-26%. În ultimii şase ani accizele la benzină au crescut cu 57%, la motorină – cu 59%, iar la gazul lichefiat – cu 46%. Deci, dacă nu-şi doresc creşterea preţurilor la benzină, deputaţii ar trebui minimum să se abţină de la majorarea accizelor.

Şi apropo, dacă tot unii fac comparaţii cu situaţia din ţările vecine (deşi, după cum menţionam mai sus, nu e corect să se meargă pe această cale), ar fi de spus că astăzi în România preţul unui litru de benzină A-95 este cu 4,8 lei moldoveneşti mai mare decât în Moldova, iar la un litru de motorină – cu 7 lei. În Ucraina un litru de benzină este cu 1,33 lei mai scump decât în Moldova, iar un litru de motorină – cu 3,4 lei. Şi aceasta în condiţiile în care în ambele ţări activează uzine de prelucrare a produselor petroliere, spre deosebire de Moldova unde astfel de uzine nu sunt.

Ar fi corect dacă cei ce abordează tema preţurilor la produsele petroliere s-ar referi şi la momentele menţionate în acest material. Dacă nu o fac, putem presupune că fie nu cunosc situaţia, fie intenţionat manipulează opinia publică.

sursă: oficial.md

Realitatea Live

27 Iul. 2021, 18:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Realitatea.md
27 Iul. 2021, 18:08 // Actual //  Realitatea.md

Termoelectrica S.A. respinge toate insinuările şi presupunerile precum că, în procedura de licitație privind modernizarea Blocului energetic nr.1, ar fi fost admise careva nereguli sau abuzuri din următoarele considerente:

Procedura privind Modernizarea blocului energetic nr.1,  de la CET Sursa-1 a fost inițiată la data de 18.01.2019, conform procedurilor stabilite în Regulamentul privind procedurile de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor utilizate în activitatea titularilor de licenţă din sectoarele electroenergetic, termoenergetic, gazelor naturale şi a operatorilor care furnizează serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, aprobat prin HOTĂRÂREA Consiliului de administraţie al ANRE a RM nr. 24/2017  din  26.01.2017, inițiată conform anunțului nr.30B, publicat pe pagina Web a întreprinderii: https://www.termoelectrica.md/ro_RO/category/achizitii-licitatii/  și în Monitorul Oficial nr. 13-21 (6936-6944) din data de 18.01.2019 cu termenul limită de prezentare a ofertelor până la data de 18.02.2019, orele 10:00 şi deschiderea ofertelor la data de 20.02.2019, orele 10:00 (ora locală). 

La data de 18.02.2019 a fost prezentată  o singură ofertă comercială, respectiv, conform pct.180 al regulamentului susmenționat, s-a decis anularea cu repetarea Concursului de Achiziţii, conform Procesului Verbal de anulare  nr.32 AR-1 din 20.01.2019, și republicarea anunţului 30B-R1 pe pagina Web a întreprinderii: www.termoelectrica.md cu termenul limită de depunere a ofertelor până la data de 07.03.2019, orele 11:00 şi deschiderea ofertelor la data de 12.03.2019orele 14:00.

Astfel, după examinarea a două oferte primite, a fost stabilită compania câștigătoare din punct de vedere tehnic și financiar, fiind încheiat contractul nr.86 din 08.05.2019 în valoare de  11 113 295, 40 EUR  sau 213 405 150 lei inclusiv TVA, la cursul valutar din data de  02.04.2019.

După semnarea contractelor cu Operatorul economic, conform prevederilor Regulamentului privind procedurile de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor utilizate în activitatea titularilor de licenţă din sectoarele  electroenergetic, termoenergetic, gazelor naturale şi a operatorilor care furnizează serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, aprobat prin HOTĂRÂREA Consiliului de administraţie al ANRE a RM nr. 24/2017  din  26.01.2017, contractele atribuite în anul de gestiune sunt plasate pe  pagina Web a întreprinderii:  https://www.termoelectrica.md/ro_RO/contracte-atribuite/.

De menționat faptul că, până la inițierea procedurii de achiziție privind Modernizarea Blocului energetic nr.1, CET Sursa-1, ținând cont de expirarea termenului de exploatare inofensivă a utilajului și necesitatea prelungirii acestuia, Termoelectrica SA a avut un șir de întruniri și discuții cu mai mulți producători de asemenea echipamente, inclusiv General Electric, UTZ, LMZ. Discuțiile au avut loc în scopul identificării soluției optime de modernizare a blocului energetic nr.1 cât și pentru identificarea valorii estimative a lucrării date pentru a o include în Planul de Investiții 2019 ca ulterior, acesta să fie aprobat de către ANRE. Cheltuielile respective au fost aprobate de către ANRE în scopuri tarifare prin Hotărârea ANRE nr. 370 din 19 decembrie 2018 privind aprobarea Planului de Investiții pentru anul 2019, iar conform contractului semnat, achitarea pe acest contract are loc eșalonat, în rate lunare, până în luna iulie 2023.

Termoelectrica precizează că, conform condițiilor contractului, achitarea este efectuată în lei MDL, la cursul valutar al Băncii Naționale la data achitării. Din momentul semnării contractului până la data 1 ianuarie 2021, cursul EURO față de lei, a crescut cu 1,63 lei, fapt ce inevitabil a dus la creșterea sumei spre achitare.

Important de menționat este și faptul că din valoarea totală a contractului, circa 63% constituie bunurile destinate înlocuirii sau modernizării, iar cealaltă parte constituie lucrările de modernizare (inclusiv proiectarea, transport, logistica, ajustare, punere în funcțiune, darea în exploatare).

 Termoelectrica reiterează că, procesul de executare a lucrărilor de modernizare a Blocului energetic nr.1  a fost extins deoarece astfel de lucrări au fost executate în premieră la Termoelectrica și a apărut necesitatea modificării procesului tehnologic. Astfel, prin Acordul nr. 1 din 20.12.2019 la contract a fost modificat graficul de executare a lucrărilor, precum și a volumului de lucrări. Astfel, termenul de transmitere în exploatare nu a întârziat, ci a fost prelungit pe un singur element reieșind din factori obiectivi.

De precizat că, puterea electrică de 110 MW a Blocului energetic nr.1 reprezintă valoarea maximă calculată, iar pentru atingerea valorii respective necesită a fi încărcat la maxim partea de termoficare și condensare a  blocului energetic, ceea ce nu se prevede în regim normal de funcționare.

Regimul de funcționare a sursei este dictată de sarcina termică a SACET, iar pentru funcționarea utilajului respectiv la randament maxim, partea de condensare trebuie să tindă spre minimum. Din aceste considerente, sarcina electrică optimă de funcționare a Blocului energetic nr.1 este de 90 MW.

Având în vedere că sarcina termică maximă în perioada rece a anului 2020 (luna ianuarie-februarie) a fost de 270 Gcal/h (pe durata a câtorva zile) iar acea medie a constituit 250 Gcal/h, comunicăm că două blocuri energetice pot asigura 280 Gcal/h. Respectiv, condițiile meteorologice și precum și regimul de funcționare a utilajului Sursei I a permis funcționarea cu 2 blocuri energetice și evitarea unor pierderi financiare din motivul staționării blocului energetic nr. 1.

Astfel, Termoelectrica susține că afirmațiile aferente ratării unor încasări de cca 400 mln lei, din contul nelivrării energiei electrice sunt în totalmente neîntemeiate și neargumentate, fără a fi însoțite de un calcul economic justificat care ar conține nu doar volumele produse dar și cheltuielile cu producerea acesteia, precum consumul de gaze naturale și alte resurse.

Necesitatea modernizării Blocului energetic nr.1 și a turbinei nr.1 este argumentată de faptul că, în ziua semnării contractului, turbina nr.1 avea 223 mii ore de funcționare, iar în conformitate cu РД 10-577-03 ”Типовая инструкция по контролю металла и продлению срока службы основных элементов котлов, турбин и трубопроводов тепловых электростанций” și cu documentația tehnică de la uzina producătoare ЛМЗ a turbinei nr.1 – durata de funcționare a turbinei ПТ-80/100-13/130 este de 220 mii ore. Respectiv, dacă nu se executau lucrările de modernizare a turbinei nr.1, aceasta urma a fi scoasă din exploatare, la fel și Blocul energetic nr.1, încă din anul 2019.

În ceea ce privește proiectul de modernizare a Blocului energetic nr.2, prevăzut în cadrul celui de-al doilea Proiect de Îmbunătățire a Eficienței SACET, implementat cu sprijinul Băncii Mondiale și UCIPE,  se atestă aceeași situație. Mai mult ca atât, la Blocul energetic nr.2 sunt defecte și la conducta principală de abur, care se află la limita termenului  recomandat de uzina producătoare pentru  exploatarea inofensivă,  motiv pentru care este interzisă exploatarea acesteia după 21.08.2021 (în anexa 1 este prezentată expertiză tehnică și înscrierea în pașaportul conductei de către CTSIC), respectiv din această dată Blocul energetic nr.2 nu mai poate fi exploatat. În volumul lucrărilor din caietul de sarcini pentru modernizarea blocului energetic nr.2 sunt incluse lucrările de schimbare a conductei principale de abur.

Deoarece producătorul turbinei ПТ-80/100-13/130 nr.1 este compania ЛМЗ (Ленинградский металлический завод), iar producătorul cazanului ТГМ-96Б nr.1 este ТКЗ (Таганрогский котлостроительный завод «Красный котельщик») în caietul de sarcini pentru modernizarea blocului energetic nr.1 a fost introdusă informația tehnică originală de la producătorii echipamentului și au fost în text stipulați producătorii de echipament.

Totodată, obiectivele modernizării blocului energetic nr.1 au fost:

  1. Prelungirea resursei de funcționare a turbinei nr.1 (durata de exploatare a fost extinsă cu 50 mii ore, în anexa 2 este prezentat raportul de prelungire a resursei de funcționare executat de ЦКТИ – Центральный котлотурбинный институт – Санкт-Петербург).
  2. Ridicarea puterii termice de la prizele de termoficare a turbinei de la 100 Gcal/h până la 160 Gcal/h, în perioada testărilor de garanție s-a obținut 166,17 Gcal/h de la prizele de termoficare;
  3. Ridicarea puterii electrice nominale a turbinei nr.1 de la 80 MW până la 98 MW, în perioada testărilor de garanție s-a obținut 98,37 MW;
  4. Ridicarea puterii electrica maximale de la 100 MW până la 110 MW, în perioada testărilor de garanție s-a confirmat 110 MW (în anexa 3 este prezentat raportul testărilor de garanție a turbinei), însă conform recomandărilor obținute în urma analizei stării tehnice a generatorului este recomandată exploatarea generatorului în diapazonul 40÷100 MW;
  5. Ridicarea randamentului relativ intern al Corpului de Medie Joasă Presiune cu 2%, în perioada testărilor de garanție s-a confirmat ridicarea randamentului cu 2%;
  6. Ridicarea randamentului cazanului la 94%, în perioada testărilor de garanție s-a confirmat ridicarea randamentului până la 94,8%;
  7. Micșorarea tensiunii termice în focarul cazanului < 182500 kcal/m3h, în perioada testărilor de garanție s-a confirmat micșorarea tensiunii termice până la 177170 kcal/m3h;

 
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid
Expoziția “De la portul popular la îmbrăcămintea modernă”, în Parcul Catedralei
Expoziția “De la portul popular la îmbrăcămintea modernă”, în Parcul Catedralei
Festivalul umbrelelor, în parcul “Alunelul” din sectorul Buiucani
Festivalul umbrelelor, în parcul “Alunelul” din sectorul Buiucani
Expoziție foto dedicată cadrelor medicale, în Capitală
Expoziție foto dedicată cadrelor medicale, în Capitală