Ce informaţii „ascund” cei care fac declaraţii privind preţurile la produsele petroliere

În ultimul timp, una dintre temele cel mai des abordate în spaţiul public este preţul la produsele petroliere. La această temă se fac diverse declaraţii, se vine cu iniţiative, propuneri etc. Dar, intenţionat sau nu, se trece cu vederea şi a doua faţetă a monedei, care, apropo, este nu mai puţin interesantă decât prima. De aceea, în acest material am decis să ne referim la informaţia care nu apare în spaţiul public atunci când se abordează problema preţurilor la produsele petroliere.

Astfel, se trece în totalitate cu vederea faptul că, de la începutul pandemiei, vânzările staţiilor PECO s-au diminuat cu 18-20%, iar a celor din zona de frontieră – cu peste 50% (din cauza restricţiilor de călătorie). Totodată, cheltuielile agenţilor economici din domeniu au rămas aceleaşi, iar deseori, din cauza măsurilor suplimentare impuse de pandemie, chiar au crescut.

De asemenea, nu se vorbeşte deloc despre faptul că, în ultimii cinci ani, metodologia de calcul a preţurilor la produsele petroliere s-a modificat de 4 ori. Până la data de 1 iunie 2016 a fost în vigoare metodologia în conformitate cu care operatorii puteau stabili preţul luând în calcul o rentabilitate nu mai mare de 10% de la preţul de realizare de facto (se luau în calcul şi reducerile acordate). Din 1 iunie 2016 a intrat în vigoare o nouă metodologie care prevedea că ANRE stabilea preţurile maximale cu amănuntul la fiecare două săptămâni. Astfel din 1 iunie 2016 până în iulie 2018 ANRE a stabilit preţurile de 56 de ori, inclusiv de 33 de ori preţurile au crescut, iar de 23 de ori s-au diminuat. În vara lui 2018 era tendinţa de creştere a preţurilor şi Guvernul, prin decizii de judecată, de facto a „îngheţat” preţurile la nivelul lunii iulie 2018. Astfel preţurile „îngheţate” au fost în vigoare până în martie 2019. Această „îngheţare” a şi constituit a treia perioadă din cele menţionate mai sus. Iar a patra a început în primăvara anului 2019, când a fost adoptată noua metodologie ce permite operatorilor să stabilească preţul cu o rentabilitate de 10% de la preţul afişat pe panou. Dar este o mare diferenţă între rentabilitatea de 10% de la preţul de vânzare de facto şi rentabilitatea de 10% de la preţul de pe panou. Deoarece operatorii oferă reduceri de la preţul stabilit pe panou, în cel de-al doilea caz rentabilitatea este de două ori mai mică. Cu alte cuvinte, în aceşti ani operatorii au fost impuşi să activeze în condiţii de instabilitate şi previzibilitate, făcându-se tot posibilul pentru a-i împiedica să stabilească preţul la produsele lor reieşind din regulile economiei de piaţă.

Un aspect important, care iarăşi, intenţionat sau nu, e trecut cu vederea, ţine de reduceri. Acestea variază. Astfel pentru agenţii economici ele constituie de la 3% până la 10%. Pentru organizaţiile bugetare (inclusiv pentru Parlament şi Guvern), din cauza concurenţei acerbe, reducerea este de peste 10%. Mai mult, organizaţiilor bugetare şi agenţilor economici li se oferă un termen de două luni pentru achitarea combustibilului achiziţionat. Astfel, de facto, operatorii practic îi creditează, abordări similare neexistând nici în România, nici în Rusia, nici în Ucraina.

Încă un moment important – se vorbeşte mult despre preţul la produsele petroliere, dar nu se spune nimic despre cum se formează acesta. În primul rând, trebuie de menţionat faptul că Moldova nu are propria industrie de prelucrare a produselor petroliere, 100% din acestea fiind importuri. Aceasta din start face imposibilă orice comparaţie a preţurilor din RM cu cele din alte ţări. În al doilea rând, fiind vorba de importuri, operatorii depind decisiv de cursul la principalele valute de referinţă şi de cheltuielile legate de convertirea valutei, care iarăşi se regăsesc în preţul final. Apoi, trebuie de luat în calcul că Moldova procură produse petroliere la preţurile PLATTs. Numai în ultimele trei luni preţurile PLATTs au crescut cu 43% în cazul benzinei şi cu 31% în cazul motorinei.

De asemenea, cei ce vorbesc despre preţurile la produsele petroliere se fac a uita că în fiecare an în Moldova cresc accizele la combustibil, iar ponderea lor în preţul cu amănuntul al produselor petroliere este de 14-26%. În ultimii şase ani accizele la benzină au crescut cu 57%, la motorină – cu 59%, iar la gazul lichefiat – cu 46%. Deci, dacă nu-şi doresc creşterea preţurilor la benzină, deputaţii ar trebui minimum să se abţină de la majorarea accizelor.

Şi apropo, dacă tot unii fac comparaţii cu situaţia din ţările vecine (deşi, după cum menţionam mai sus, nu e corect să se meargă pe această cale), ar fi de spus că astăzi în România preţul unui litru de benzină A-95 este cu 4,8 lei moldoveneşti mai mare decât în Moldova, iar la un litru de motorină – cu 7 lei. În Ucraina un litru de benzină este cu 1,33 lei mai scump decât în Moldova, iar un litru de motorină – cu 3,4 lei. Şi aceasta în condiţiile în care în ambele ţări activează uzine de prelucrare a produselor petroliere, spre deosebire de Moldova unde astfel de uzine nu sunt.

Ar fi corect dacă cei ce abordează tema preţurilor la produsele petroliere s-ar referi şi la momentele menţionate în acest material. Dacă nu o fac, putem presupune că fie nu cunosc situaţia, fie intenţionat manipulează opinia publică.

sursă: oficial.md

#produse petroliere #pretul carburantilor #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Boeing a raportat miercuri prima scădere a veniturilor trimestriale în şapte trimestre, dar producătorul de avioane american a depăşit aşteptările de pe Wall Street, care au fost reduse după ce o explozie a unui panou de uşă al unui avion 737 MAX 9, în timpul zborului, din ianuarie, a determinat producătorul de avioane să încetinească producţia celor mai vândute avioane ale sale, transmite agenția Reuters.

După publicarea raportului, directorul general al Boeing, Dave Calhoun, a declarat pentru CNBC că o înţelegere pentru achiziţionarea furnizorului său cheie Spirit AeroSystems este mai mult decât probabilă în al doilea trimestru.

Cei doi producători au confirmat discuţiile, deşi preţurile rămân o provocare în afacerea complexă.

Boeing a spus că cheltuielile de numerar din primul trimestru, o măsură atent urmărită de investitori, au fost de 3,93 miliarde de dolari, mai bune decât aşteptările medii ale analiştilor cu privire la un consum de numerar de 4,49 miliarde de dolari.

În martie, Boeing a indicat că va folosi între 4 şi 4,5 miliarde de dolari din cauza unei crize produse ca urmare a accidentului din 5 ianuarie, care a implicat un avion cu reacţie 737 MAX 9 aproape nou.

“Ei bine, ar fi putut fi mai rău. În timp ce pierderea şi ieşirea de numerar nu sunt atât de grave pe cât se temea, compania se confruntă în mod clar cu unele provocări serioase în divizia de avioane comerciale, care vor necesita ceva reparaţii”, a spus analistul Vertical Research Partners, Robert Stallard, într-o notă.

De la accidentul din 5 ianuarie, pe un avion operat de Alaska Airlines, Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA (FAA) a impus un plafon pentru producţia avioanelor Boeing 737 MAX, care se vând puternic.

FAA a mai spus Boeing să dezvolte un plan cuprinzător pentru a aborda ”problemele sistemice de control al calităţii”.

Înainte de raport, Calhoun, care va demisiona la sfârşitul anului, a spus într-o scrisoare către angajaţi că Boeing se află ”într-un moment dificil”, încetinind sistemul pentru a îmbunătăţi calitatea şi siguranţa.

“Livrările mai mici pot fi dificile pentru clienţii noştri şi pentru finanţele noastre. Dar siguranţa şi calitatea trebuie şi vor fi mai presus de orice altceva”, a adăugat el.

Veniturile trimestriale au fost de 16,57 miliarde dolari, în scădere faţă de 17,92 miliarde dolari cu un an mai devreme, dar depăşind aşteptările de 16,23 miliarde dolari.

Deşi Boeing nu a numit un succesor, Calhoun a declarat pentru CNBC că crede că şefa diviziei de avioane comerciale, Stephanie Pope, are potenţialul de a conduce compania.

Reuters a relatat în această lună că producţia de avioane 737 MAX a Boeing a scăzut puternic, deoarece autorităţile de reglementare din SUA au intensificat verificările din fabrică.

Analiştii au avertizat că ritmul lent al livrărilor ar putea întârzia obiectivele financiare şi de producţie ale Boeing.

Directorul financiar al Boeing a declarat luna trecută că compania are nevoie de mai mult timp pentru a atinge obiectivul stabilit în 2022 pentru un flux de numerar anual de aproximativ 10 miliarde de dolari până în 2025 sau 2026. Acest obiectiv este considerat cheie, deoarece Boeing lucrează pentru a-şi accelera recuperarea dintr-o criză anterioară, după ce două avioane MAX s-au prăbuşit în 2018 şi 2019.

Compania se aşteaptă, de asemenea, la o creştere mai lentă a ratei de producţie şi a livrărilor de avioane cu fuselaj larg 787, din cauza lipsei furnizorilor ”pentru câteva piese cheie”, a arătat luni un memoriu.

Cu toate acestea, cu producţia limitată la Boeing şi la rivalul său Airbus, cererea rămâne puternică, deşi producătorul european de avioane şi-a crescut avantajul pe piaţa avioanelor cu fuselaj îngust, în primul trimestru.

Calhoun a spus că Boeing şi-ar fi ”livrat în mare măsură” inventarul de avioane 737 şi 787 până la sfârşitul anului, aducând banii atât de necesari. El a adăugat că afacerea sa de apărare, care a pierdut bani în ultimele trimestre, ”va progresa către niveluri istorice de performanţă”.

Marjele operaţionale ale afacerii de apărare a Boeing au revenit la 2,2% în trimestrul analizat, de la o valoare negativă de 3,2% în urmă cu un an, deşi a pierdut în continuare 222 de milioane de dolari pe anumite programe de dezvoltare cu preţ fix.

Boeing a livrat 67 de avioane 737 în trimestrul încheiat în martie, în scădere cu 41% faţă de anul trecut.

Constructorii de avioane primesc cea mai mare parte a numerarului la livrarea aeronavei.

În combinaţie cu compensaţiile pe care Boeing a trebuit să plătească companiilor aeriene pentru blocarea temporară la sol a aeronavelor MAX 9, marjele afacerii sale cu avioane comerciale s-au deteriorat la minus 24,6% de la minus 9,2%.

Pierderea totală ajustată pe acţiune s-a redus la 1,13 USD, depăşind aşteptările, privind o pierdere pe acţiune de 1,76 USD, conform datelor LSEG.