Platon, cu ochii în soare. Casa Modei și fostul sediu ASITO rămân celui care i-a vândut Casa Albă lui Plahotniuc

Curtea de Apel Chișinău a emis o hotărâte definitivă și irevocabilă în cazul fostului sediu ASITO și a edificiului Casa Modei. Instanța a decis că cele două imobile rămân în proprietatea omului de afaceri Vladimir Rusu.

Magistraţii au admis recursurile proprietarilor imobilelor şi au anulat hotărârile ilegale care i-au permis lui Platon să acapareze bunurile ce nu-i aparţin. Plenul a constatat că imobilele de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.182 şi strada Mitropolit Bănulescu Bodoni nr. 57/1 rămân în proprietatea „SCM Development Mol” şi „Continental Business Invest” SRL, companii deţinute de omul de afaceri Vladimir Russu”, se arată într-un comunicat de presă emis de Continental Business Invest.

„Deşi a fost un litigiu forţat, fără niciun argument juridic pertinent din partea lui Veaceslav Platon şi a avocaţilor care l-au reprezentat, procesul a durat aproape un an şi a adus imense daune morale şi materiale proprietarului legal”, se arată în comunicat. „Continental Business Invest” precizează că în perioada litigiului a fost parţial suspendată obligativitatea plăţilor pentru chirie din parte entităţilor care arendează spaţii în cele două clădiri.

Dosarul a fost iniţiat în martie 2021, după ce Vladimir Russu a aflat despre o controversată decizie judecătorească emisă în decembrie 2020, prin care cele două bunuri imobile au fost oferite „pentru păstrare şi folosinţă” controversatului om de afaceri Veaceslav Platon.

Veaceslav Platon a părăsit Republica Moldova în luna iulie, anul trecut. A fost filmat de mai multe ori la Londra, imaginile apărând pe internet.

Omul de afaceri Vladimir Russu, ajuns în atenția opiniei publice după ce i-a vândut lui Iurie Luncașu (decedat în 2019), unul dintre prietenii cei mai apropiați ai oligarhului Vladimir Plahotniuc celebra „Casa Albă” amplasată în sectorul Telecentru al Capitalei.

#Rusu #Casa Modei #imobile #ASITO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.