Care sunt ţările ce vor deveni super-puterile lumii după ultimele crize economice

În 30 de ani de acum încolo, cele mai mari economii ale lumii vor fi cele emergente în prezent, acestea depăşindu-i pe giganţii actuali ai lumii, potrivit unui articol publicat de bbc.com, citat de businessmagazin.ro.

Brexitul, coronavirusul,restricţiile legate de schimburile comerciale între ţări au un impact asupra economiei în prezent, dar în ciuda schimbărilor imediate, economia lumii este proiectată să crească într-un ritm rapid în următoarele câteva decenii, scriu jurnaliştii de la BBC. De fapt, până în 2050, este proiectat ca piaţa globală să îşi dubleze mărimea, chiar şi dacă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) previzionează că populaţia lumii va creşte cu doar 26%.

Chiar dacă este greu de zis care va fi viitorul economic al lumii, majoritatea economiştilor sunt de acord în privinţa unui singur lucru: în prezent, pieţele aflate în dezvoltare vor fi super-puterile lumii.

Potrivit raportului Lumea în 2050 realizat de compania de consultanţă şi audit PWC, de acum încolo, şase dintre şapte cele mai mari economii ale lumii vor fi şapte dintre economiile emergente în prezent, depăşind Statele Unite (care vor coborî de pe locul 2, pe 3), Japonia (care va coborî de pe locul 4, pe 8) şi Germania (care coboară şi aceasta de pe locul 5, pe 9).

Chiar şi economii mai mici precum a celor din Vietnam, Filipine şi Nigeriei vor trece prin salturi uriaşe în următoarele trei decenii, potrivit aceluiaşi studiu.

#supreputeri #economii #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.