Propuneri îndrăznețe ale șefului Moldovagaz. Ce vrea Ceban de la Guvern ca rușii să nu lase Moldova în frig

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban a venit cu un șir de propuneri, pe canalul său de Telegram, pentru a depăși actuala criză energetică, în condițiile în care data de 20 este termenul limită de plată a avansului către Gazprom.

În cazul în care nu se achită avansul de 60 mil. USD, Gazprom ar urma să sisteze livrările către Republica Moldova.

Ceban a propus ca Guvernul să majoreze compensațiile oferite consumatorilor finali, să întoarcă TVA-ul companiei Moldovagaz în valoare de cel puțin 22 de milioane USD, să obțină împrumuturi externe pentru a ajuta întreprinderile de stat din sectorul termoenergetic să achite consumul de gaz etc. Vadim Ceban s-a adresat și conducerii Gazprom să ofere o nouă vacanță de plată pentru consumul de gaz.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat că în prezent Guvernul analizează mai multe opțiuni pentru depășirea crizei din domeniul gazelor, inclusiv prin achitarea anticipată a compensațiilor.

În data de 22 noiembrie 2021, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

Ulterior, la 26 noiembrie, Guvernul a alocat cei 1,3 miliarde de lei Energocom, care a preluat datoria Termoelectrica către Moldovagaz. Banii alocați au fost utilizați de Energocom pentru stingerea datoriei furnizorului de căldură din perioada anilor 2002 – 2008, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului precedent printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#gaz #Moldovagaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.