Gazul scump trage în sus prețurile la aurul negru. BRENT-ul a ajuns la 87 de dolari

Prețul pentru petrolul West Texas Intermediate a crescut pentru scurt timp peste 85 de dolari pe baril pentru prima dată din octombrie. De asemenea, începând cu ora 10:47, ora Kievului, costul petrolului BRENT este de 87,44 USD.

Evoluția prețului la petrol în 2021:

Pe 12 ianuarie 2021, prețul petrolului West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 34 de cenți (+0,6%) și sa stabilit la 53,55 USD pe baril, prețurile WTI au crescut cu 2%.
Contractele futures Brent au crescut cu 1,7%, iar pe 13 ianuarie au adăugat încă 36 de cenți (0,6%) în preț.
Ultima dată când astfel de prețuri au fost observate înainte de primul focar în China.
Începând cu 13 ianuarie 2021, prețurile mondiale ale petrolului au atins nivelurile de dinainte de carantină.
Costul unui baril de petrol Brent din martie pe 21 ianuarie până la ora 8:22, ora Kievului, a fost de 56,02 USD (-0,11%).
Începând cu 2 februarie 2021, după fluctuațiile de Anul Nou, prețul petrolului a început să crească.
Pe 4 februarie 2021, prețul petrolului a crescut la un maxim anual.
Începând cu 8 februarie 2021, pentru prima dată într-un an, prețul petrolului a depășit 60 de dolari.
Pe 17 februarie 2021, prețul barilului de petrol Brent a ajuns la 64,06 USD (+1,12% față de prețul de la închiderea sesiunii de seară).
Pe 22 februarie 2021, petrolul a depășit pragul de 62 de dolari.
La sfârșitul lunii februarie, prețul petrolului european și-a reînnoit maximele de la începutul anului 2020: cotațiile Brentului din Marea Nordului au depășit 67 de dolari pe baril, Uralii ruși au ajuns la 66 de dolari pe baril.
Costul unui baril de petrol Brent din martie pe 6 ianuarie la ora 16:55 ora Kievului a fost de 82,33 USD (+1,89%).
17 ianuarie 2022 Contractele futures pe petrol Brent au atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

#problema gazelor #record #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.