Gazul scump trage în sus prețurile la aurul negru. BRENT-ul a ajuns la 87 de dolari

Prețul pentru petrolul West Texas Intermediate a crescut pentru scurt timp peste 85 de dolari pe baril pentru prima dată din octombrie. De asemenea, începând cu ora 10:47, ora Kievului, costul petrolului BRENT este de 87,44 USD.

Evoluția prețului la petrol în 2021:

Pe 12 ianuarie 2021, prețul petrolului West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 34 de cenți (+0,6%) și sa stabilit la 53,55 USD pe baril, prețurile WTI au crescut cu 2%.
Contractele futures Brent au crescut cu 1,7%, iar pe 13 ianuarie au adăugat încă 36 de cenți (0,6%) în preț.
Ultima dată când astfel de prețuri au fost observate înainte de primul focar în China.
Începând cu 13 ianuarie 2021, prețurile mondiale ale petrolului au atins nivelurile de dinainte de carantină.
Costul unui baril de petrol Brent din martie pe 21 ianuarie până la ora 8:22, ora Kievului, a fost de 56,02 USD (-0,11%).
Începând cu 2 februarie 2021, după fluctuațiile de Anul Nou, prețul petrolului a început să crească.
Pe 4 februarie 2021, prețul petrolului a crescut la un maxim anual.
Începând cu 8 februarie 2021, pentru prima dată într-un an, prețul petrolului a depășit 60 de dolari.
Pe 17 februarie 2021, prețul barilului de petrol Brent a ajuns la 64,06 USD (+1,12% față de prețul de la închiderea sesiunii de seară).
Pe 22 februarie 2021, petrolul a depășit pragul de 62 de dolari.
La sfârșitul lunii februarie, prețul petrolului european și-a reînnoit maximele de la începutul anului 2020: cotațiile Brentului din Marea Nordului au depășit 67 de dolari pe baril, Uralii ruși au ajuns la 66 de dolari pe baril.
Costul unui baril de petrol Brent din martie pe 6 ianuarie la ora 16:55 ora Kievului a fost de 82,33 USD (+1,89%).
17 ianuarie 2022 Contractele futures pe petrol Brent au atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

#problema gazelor #record #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.