Unul dintre giganții mobilei cumpără Ziarul Financiar

20 Ian. 2022, 13:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
20 Ian. 2022, 13:15 // Actual //  Lupu Eduard

Omul de afaceri Dan Șucu, proprietarul grupului Mobexpert, a cumpărat de la ING Bank creanța pe care banca o mai avea asupra Mediafax Group și intră, astfel, pe piața media, cu titlurile lui Adrian Sârbu din această companie, potrivit surselor Profit.ro.

Principalele publicații ale grupului, aflat în insolvență de aproape 7 ani, au mai rămas Ziarul Financiar și Business Magazin, iar scopul tranzacției este ca, după un anumit interval, Șucu să devină principalul acționar. Agenția de presă Mediafax face parte dintr-o altă companie, respectiv Mediafax SA. ING a fost în discuții cu mai mulți investitori cu scopul vânzării creanței și a ajuns, recent, la un acord cu Dan Șucu, spun sursele Profit.ro.

Dan Șucu devine, astfel, principalul creditor al grupului media, cu un procent de peste 50% din masa credală. Deși transformarea creanței într-un activ este un proces de durată, scopul final al acestei tranzacții este ca Șucu să devină principalul acționar, prin transformarea creanței în active.

Contactat de Profit.ro, Dan Șucu nu a dorit să comenteze informația. Înainte de aceste tranzacții, valoarea de piață a activelor Mediafax Group, în ipoteza unei vânzări forțate, a fost calculată la aproape 5,7 milioane euro, în cadrul planului de reorganizare. Mediafax Group și-a cerut insolvența pe 16 decembrie 2014, cu datorii totale indicate în valoare de 40 milioane euro, decizia fiind semnată de judecătorul sindical în prima parte a anului 2015.. În perioada 2010-2014, compania a împrumutat 17,7 milioane de euro de la ING Bank pentru finanțarea capitalului de lucru. La momentul insolvenței, banca figura în tabelul definitiv al creditorilor cu o sumă de recuperat în valoare de 15,4 milioane euro, dar între timp au mai fost active vândute de Sârbu.

Adrian Sârbu, fondatorul grupului media, joacă rolul de administrator special, iar KPMG este administratorul judiciar al Mediafax Group. De-a lungul insolvenței, Sârbu a vândut treptat din afacerile sale media.

În 2019, Profit.ro a anunțat în premieră că omul de afaceri Radu Ioan Budeanu, fondatorul publicației Cancan, a cumpărat de la Mediafax Group mărcile Gândul, Prosport, Promotor, Descoperă, Ce se întâmplă Doctore?, Apropo TV și Go4IT. În același an, dezvoltatorul imobiliar One United Properties a cumpărat și marca The One, o revistă lunară gestionată de Andreea Esca. Mediafax Group a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 4,2 milioane euro și o pierdere de 1,1 milioane euro. Numărul mediu de angajați ai grupului era de 132 de persoane.

Principala afacere a lui Dan Șucu este retailerul de mobilă Mobexpert, care operează o rețea de 26 de magazine și opt fabrici, cu un total de 2.300 de angajați.

În ultimii ani, el și-a extins semnificativ investițiile și pe piața imobiliară. A lansat o nouă etapă de construcție din Arcadia Apartments, cu un pachet de 245 de apartamente, după ce a livrat circa 500 de unități în acest proiect.

În 2019, el a cumpărat sediul și tipografia grupului de presă Adevărul de la Adval Asset Management, firma care a preluat o parte din averea lui Dinu Patriciu, pentru 4,75 milioane de euro.

Realitatea Live

01 Mai 2024, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
01 Mai 2024, 12:44 // Actual //  Lupu Eduard

Țările G7 reunite în Italia au decis marți să elimine treptat până în 2035 centralele pe cărbune fără dispozitive de captare a carbonului, o etapă importantă către încetarea utilizării combustibililor fosili, scrie France24.

Toate tunurile pe cărbune

Cărbunele este considerat cel mai poluant combustibil fosil, iar militanții pentru mediu au îndemnat G7 – care include Italia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și SUA – să dea un exemplu.

Prin urmare, G7 a convenit să „elimine treptat generarea curentă de energie electrică pe bază de cărbune în sistemele (sale) energetice în prima jumătate a anilor 2030 sau într-un calendar compatibil cu menținerea unei limite a creșterii temperaturii la 1,5°C, în conformitate cu traiectoriile de neutralitate de carbon”, au anunțat țările membre într-un comunicat de presă, la finalul unei reuniuni a miniștrilor mediului și energiei din G7 de la Torino (nord).

Unele țări, precum Franța, militau pentru ca G7 să renunţe la cărbunele până în 2030, dar Japonia în special, unde o treime din electricitate provine din cărbune, a fost reticentă în a stabili un termen limită.

Reuniunea de la Torino a fost prima întâlnire politică majoră pe tema climei de la COP28, desfășurată în decembrie anul trecut în Dubai, unde lumea s-a angajat să se îndepărteze treptat de cărbune, gaz și petrol.

Țările G7 au mai declarat marți că „aspiră” la reducerea producției globale de plastic pentru a aborda frontal poluarea globală cauzată de acest material, prezent peste tot în mediu, de la vârfurile munților până la fundul oceanelor, precum și în sângele ființelor umane.

„Ne angajăm să luăm măsuri ambițioase pe tot parcursul ciclului de viață al materialelor plastice pentru a pune capăt poluării cu plastic și facem apel la comunitatea mondială să facă la fel”, au spus aceștia, fără a da detalii.

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Miniștrii au declarat, de asemenea, că eforturile de a strânge fonduri pentru a ajuta țările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice ar trebui să includă toate „țările în măsură să contribuie”.

Conform unei convenții ONU privind clima din 1992, doar o mică parte din țările cu venituri mari, care dominau economia globală la acea vreme, s-au angajat să finanțeze lupta împotriva încălzirii globale. Lista nu a inclus China, care a devenit acum țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

Obiectivele G7

În Dubai, țările au convenit să tripleze capacitatea globală de energie regenerabilă și să se îndepărteze de combustibilii fosili, dar finanțarea acestei tranziții pune probleme, în special țărilor celor mai sărace.

Luni, la deschiderea reuniunii de la Torino, șeful ONU pentru Climă, Simon Stiell, a îndemnat țările G7 să-și folosească ponderea politică, bogăția și tehnologia pentru a renunţa la combustibilii fosili, în special făcând presiuni asupra omologilor lor din fi

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Miniștrii au declarat, de asemenea, că eforturile de a strânge fonduri pentru a ajuta țările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice ar trebui să includă toate „țările în măsură să contribuie”.

Conform unei convenții ONU privind clima din 1992, doar o mică parte din țările cu venituri mari, care dominau economia globală la acea vreme, s-au angajat să finanțeze lupta împotriva încălzirii globale. Lista nu a inclus China, care a devenit acum țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

Obiectivele G7

În Dubai, țările au convenit să tripleze capacitatea globală de energie regenerabilă și să se îndepărteze de combustibilii fosili, dar finanțarea acestei tranziții pune probleme, în special țărilor celor mai sărace.

Luni, la deschiderea reuniunii de la Torino, șeful ONU pentru Climă, Simon Stiell, a îndemnat țările G7 să-și folosească ponderea politică, bogăția și tehnologia pentru a renunţa la combustibilii fosili, în special făcând presiuni asupra omologilor lor din finanţe pentru a realiza un „salt înainte”.

Împreună, țările G7 reprezintă 38% din economia globală și sunt responsabile pentru 21% din emisiile de gaze cu efect de seră, conform cifrelor pe 2021 ale Institutului de Analiză Climatică.

nanţe pentru a realiza un „salt înainte”.

Împreună, țările G7 reprezintă 38% din economia globală și sunt responsabile pentru 21% din emisiile de gaze cu efect de seră, conform cifrelor pe 2021 ale Institutului de Analiză Climatică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău