Câţi oameni investesc în criptomonede? Crypto.com: ne așteptăm să ajungă la 1 miliard până la finalul anului 2022

Comunitatea investitorilor în criptomonede poate ajunge la 1 miliard de persoane la nivel global până la finalul anului 2022, estimează platforma de tranzacţionare Crypto.com într-un raport de cercetare menit să înţeleagă dimensiunea pieţei, transmite ZF.

„Ne aşteptăm ca numărul de investitori crypto la nivel global să ajungă la 1 miliard până la finalul anului 2022. Populaţia crypto a crescut la nivel global cu 178% în 2021, de la 106 milioane de persoane în ianuarie la 295 de milioane în decembrie”, notează echipa care a întocmit cercetarea.

Concret, pentru ca predicţia Crypto.com să devină realitate este nevoie ca „populaţia crypto”, aşa cum o numeşte raportul, să crească cu peste 238% pe parcursul acestui an.

„Naţiunile nu îşi permit să ignore în continuare intrarea populaţiei în spaţiul crypto. În mai multe cazuri ne aşteptăm la abordări mai prietenoase faţă de industrie: ne aşteptăm ca naţiunile dezvoltate să lanseze măsuri de reglementare clare pentru active crypto din punct de vedere legal şi din punct de vedere fiscal. În paralel, mai multe naţiuni care se confruntă cu inflaţie ridicată şi cu deprecierea monedei ar putea adopta criptomonede ca mijloc legal de plată, urmând exemplul din El Salvador”, explică echipa de cercetători din spatele raportului.

Raportul estimează că numărul celor care deţin Bitcoin se ridică la 176 de milioane de persoane, în timp ce numărul celor care deţin Ethereum se ridică la 23 de milioane de persoane. Rata de suprapunere a celor două active într-un portofoliu este de 23%, în timp ce 47% din totalul utilizatorilor nu deţin nici BTC, nici ETH.

„În 2021, numărul investitorilor crypto la nivel global aproape s-a triplat, de la 106 milioane în ianuarie la 295 de milioane în decembrie. Dacă extrapolăm o ritm similar de creştere în 2022, ne îndreptăm spre 1 miliarde de utilizatori crypto până la finalul anului 2022”.

Raportul menţionează că metodologia utilizată a luat în considerare că toţi utilizatorii înscrişi în reţea continuă să deţină criptomonede şi subliniază clar că este posibil ca o parte din utilizatorii luaţi în calcul să îşi fi vândut deja deţinerile.

Totodată, raportul menţionează că a luat în calcul doar utilizatorii care realizează tranzacţii „on-chain”, adică tranzacţii înregistrate pe blockchain. Spre deosebire de acestea, tranzacţiile „off-chain” pot avea loc în afara reţelei, prin intermediul unui terţ sau printr-un transfer de cheie privată de la o parte la alta.

#crypto.com #investitori #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compensații de sute de mii de lei achitate nejustificat, sporuri acordate cu abateri și premii fără aprobări. Acestea sunt unele dintre neregulile descoperite de Curtea de Conturi la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în urma auditului rapoartelor financiare pentru anul 2025. Auditorii au emis o opinie cu rezerve și au constatat probleme atât în gestionarea salariilor și patrimoniului public, cât și a fondurilor externe de sute de milioane de lei.

Una dintre cele mai sensibile constatări vizează plata unei compensații de aproximativ 200 de mii de lei către fostul conducător al Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii. Potrivit Curții de Conturi, persoana presta servicii în baza unui contract civil și nu avea raporturi de muncă cu ministerul, însă a primit o compensație echivalentă cu trei salarii medii lunare. Mai mult, Banca Mondială a calificat ulterior această cheltuială drept neeligibilă.

Auditul arată că mai mulți directori de instituții subordonate au primit sporuri pentru performanță fără aprobarea ministerului, ceea ce a dus la cheltuieli considerate nejustificate de peste 300 de mii de lei. În alte cazuri, sporurile au fost calculate greșit: unii angajați au primit bonusuri fără fișe de evaluare semnate, alții au beneficiat de sporuri mai mari decât permite regulamentul intern, iar unele plăți au fost acordate inclusiv persoanelor cu calificativ „satisfăcător”. Numai pentru luna februarie 2025, auditorii au identificat erori salariale de circa 150 de mii de lei.

Curtea de Conturi mai constată că două instituții din subordinea ministerului au acordat premii unice fără aprobarea prealabilă a MAIA, ceea ce indică, potrivit auditorilor, lipsa unor reguli clare și a unui control unitar în sistemul ministerial.

Probleme majore au fost descoperite și în administrarea patrimoniului public. Drepturile asupra a 119 clădiri nu sunt înregistrate, trei clădiri nu au fost evaluate și incluse în contabilitate, iar 52 de terenuri nu au fost încă transmise Agenției Proprietății Publice, deși procedura trebuia finalizată de mai mulți ani. Auditorii spun că datele din Registrul bunurilor imobile nu corespund situației reale din teren.

În evidența ministerului figurează și un apeduct de 7,1 milioane de lei fără documente justificative. Construcția, preluată încă din 2017, nu a fost finalizată nici până în prezent. Inventarierea efectuată în 2025 a arătat că turnul de apă este deteriorat și ruginit.

Un alt capitol important ține de gestionarea fondurilor revolving din proiectele externe pentru tehnică agricolă și fertilizanți. Ministerul a raportat venituri de aproape 270 de milioane de lei și cheltuieli de peste 240 de milioane de lei, însă Curtea de Conturi spune că nu există reguli clare privind evidența acestor tranzacții, ceea ce a limitat posibilitatea confirmării integrale a soldurilor raportate.

Raportul mai arată că ministerul și instituțiile subordonate administrează 52 de sisteme informatice și softuri în valoare totală de peste 50 de milioane de lei. Dintre acestea, șapte sisteme, estimate la 28,3 milioane de lei, nu funcționează, iar alte trei, de 7,7 milioane de lei, nu sunt utilizate deloc, deși continuă să fie păstrate în evidența contabilă.

Curtea de Conturi a mai constatat întârzieri în implementarea proiectelor externe, achiziții divizate artificial și concedii nefolosite acumulate de angajați, care pot genera cheltuieli suplimentare de cel puțin 2,3 milioane de lei în anii următori.

În concluzie, auditorii susțin că sistemul de control intern al Ministerului Agriculturii funcționează doar parțial și recomandă consolidarea urgentă a mecanismelor de evidență contabilă, administrare a patrimoniului și monitorizare a cheltuielilor publice.