(VIDEO) Republica Moldova la 7 ani distanță de la încheierea Acordului de Asociere cu UE. Realizări

Delegația Uniunii Europene în Republica a prezentat astăzi, 20 ianuarie, rezultatele obținute în cei șapte ani de implementare a Acordului Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) în Republica Moldova. În tot acest timp, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, iar în ianuarie 2021 – 61,2% din valoarea totală a exportului, scrie Realitatea.md.

În debutul evenimentului, Jānis Mažeiks, Ambasadorul UE în Republica Moldova a punctat că Uniunea Europeană este cea mai mare sursă de investiții pentru Republica Moldova. De asemenea, datele arată că investițiile directe în țara noastră a constituit 82% în 2020. Iar în anul 2021, UE și-a asumat angajamentul să ajute Republica Moldova să depășească efectele pandemie, alocând 600 de mii de euro pentru redresarea economică.

„În baza acordului de Asociere, Republica Moldova și-a asumat angajamentul să implementeze reforme vaste pentru a îmbunătăți calitatea democrației în Republica Moldova și care va contribui la îmbunătățirea relațiilor între UE și Republica Moldova. În special, UE a solicitat depunerea mai multor eforturi pentru a lupta cu corupția la toate nivelurile. Un sistem al justiției independent și corect este un element cheie al unei democrații. Rezultatele alegerilor au deschis perspective largi pentru îmbunătățirea și fortificarea relațiilor între Republica Moldova și UE”, a spus Ambasadorul UE.

A fost menționat și faptul că au fost întreprinse acțiuni cu privire la mediul de afaceri și politica antreprenorială, care au contribuit la sporirea competitivității și calității mărfurilor autohtone, retehnologizarea proceselor de producere, crearea locurilor de muncă competitive, creșterea exporturilor. De asemenea, a fost implementat un set de Programe de susținere financiară și de acces la instruiri a ÎMM-urilor etc.

Ambasadorul Jānis Mažeiks a menționat că în acest timp, UE a sprijinit peste 19500 de IMM-uri, ceea ce a generat un venit suplimentar de 345 mil. euro. De asemenea, datorită acestui lucru au fost create aproape 22 de mii de locuri de muncă noi.

O altă realizarea împortantă în Acordul DCFTA ține de dezvoltarea industriei IT din Republica Moldova prin crearea și asigurarea funcționalității Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112, precum și crearea primului Parc pentru tehnologia informației „Moldova IT Park”. Acest lucru a dus la înregistrarea a 700 de companii care au generat în jur de 12 mii de locuri de muncă.

Potrivit ministerului economiei, cea mai recentă realizare ține de extinderea gamei de produse moldovenești pe piața UE și anume obținerea dreptului de tranzit și export al produselor lactate. Astfel, produsele lactate moldovenești care vor corespunde cerințelor legislației UE vor putea fi exportate pe teritoriul Uniunii Europene.

Menționăm că Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014.

Acordul de Asociere reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre țara noastră și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), având obiectivul de a stimula integrarea economică și asocierea politică dintre Părți.

#DCFTA #acord de asociere #realizari #Republica Modova #Investiții #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie