(VIDEO) Republica Moldova la 7 ani distanță de la încheierea Acordului de Asociere cu UE. Realizări

Delegația Uniunii Europene în Republica a prezentat astăzi, 20 ianuarie, rezultatele obținute în cei șapte ani de implementare a Acordului Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) în Republica Moldova. În tot acest timp, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, iar în ianuarie 2021 – 61,2% din valoarea totală a exportului, scrie Realitatea.md.

În debutul evenimentului, Jānis Mažeiks, Ambasadorul UE în Republica Moldova a punctat că Uniunea Europeană este cea mai mare sursă de investiții pentru Republica Moldova. De asemenea, datele arată că investițiile directe în țara noastră a constituit 82% în 2020. Iar în anul 2021, UE și-a asumat angajamentul să ajute Republica Moldova să depășească efectele pandemie, alocând 600 de mii de euro pentru redresarea economică.

„În baza acordului de Asociere, Republica Moldova și-a asumat angajamentul să implementeze reforme vaste pentru a îmbunătăți calitatea democrației în Republica Moldova și care va contribui la îmbunătățirea relațiilor între UE și Republica Moldova. În special, UE a solicitat depunerea mai multor eforturi pentru a lupta cu corupția la toate nivelurile. Un sistem al justiției independent și corect este un element cheie al unei democrații. Rezultatele alegerilor au deschis perspective largi pentru îmbunătățirea și fortificarea relațiilor între Republica Moldova și UE”, a spus Ambasadorul UE.

A fost menționat și faptul că au fost întreprinse acțiuni cu privire la mediul de afaceri și politica antreprenorială, care au contribuit la sporirea competitivității și calității mărfurilor autohtone, retehnologizarea proceselor de producere, crearea locurilor de muncă competitive, creșterea exporturilor. De asemenea, a fost implementat un set de Programe de susținere financiară și de acces la instruiri a ÎMM-urilor etc.

Ambasadorul Jānis Mažeiks a menționat că în acest timp, UE a sprijinit peste 19500 de IMM-uri, ceea ce a generat un venit suplimentar de 345 mil. euro. De asemenea, datorită acestui lucru au fost create aproape 22 de mii de locuri de muncă noi.

O altă realizarea împortantă în Acordul DCFTA ține de dezvoltarea industriei IT din Republica Moldova prin crearea și asigurarea funcționalității Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112, precum și crearea primului Parc pentru tehnologia informației „Moldova IT Park”. Acest lucru a dus la înregistrarea a 700 de companii care au generat în jur de 12 mii de locuri de muncă.

Potrivit ministerului economiei, cea mai recentă realizare ține de extinderea gamei de produse moldovenești pe piața UE și anume obținerea dreptului de tranzit și export al produselor lactate. Astfel, produsele lactate moldovenești care vor corespunde cerințelor legislației UE vor putea fi exportate pe teritoriul Uniunii Europene.

Menționăm că Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014.

Acordul de Asociere reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre țara noastră și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), având obiectivul de a stimula integrarea economică și asocierea politică dintre Părți.

#DCFTA #acord de asociere #realizari #Republica Modova #Investiții #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația fiscală elenă va invita peste 20.000 de contribuabili greci să explice cum reușesc să cheltuiască mai mult decât câștigă la începutul anului 2024, în condițiile în care verificările încrucișate extinse la peste 3,8 milioane de contribuabili cu venituri declarate sub 10.000 de euro au dus la depistarea unor discrepanțe între venituri și cheltuieli, scrie Kathimerini.

Contribuabilii în cauză vor fi nevoiți să ofere câteva detalii fiscului, întrucât surse din Ministerul Economiei și Finanțelor Naționale și din administrația fiscală afirmă că este imposibil să trăiești, de exemplu, cu 250.000 de euro pe an și să declari un venit de 10.000 de euro.

Potrivit informațiilor, în această etapă, administrația fiscală a solicitat mai multe detalii de la instituțiile bancare, deoarece în unele cazuri discrepanțele înregistrate sunt uluitoare. De exemplu, au fost identificați unii contribuabili cu venituri zero, care, pe baza datelor bancare, prezintă cheltuieli mari prin intermediul cardurilor, având în același timp remitențe mari în conturile pe care le dețin în străinătate.

După finalizarea verificărilor suplimentare, unii contribuabili vor primi o fișă de verificare, iar altora li se va cere să demonstreze că nu există încălcări fiscale.

Cei care nu vor reuși, se vor confrunta cu verificări pentru veniturile și cheltuielile pe cinci ani, în timp ce vor fi aplicate impozitele și amenzile prevăzute în cazurile de ascundere a materiei impozabile.

După cum a spus șeful Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), Giorgos Pitsilis, un total de 80 de milioane de date au fost încrucișate în 3,8 milioane de declarații fiscale pentru 2022 cu venituri familiale anuale de până la 10.000 de euro. Au fost identificați în total 440.000 de contribuabili cu discrepanțe, dintre care 420.000 aveau discrepanțe minore și pot fi verificați într-o a doua fază.

Prin compararea veniturilor declarate cu costul vieții, înregistrat electronic, AADE a urmărit să îi identifice pe cei care își ascund veniturile reale. Datele din conturile bancare, plățile cu cardul, facturile de electricitate, telefonia mobilă și o serie de informații privind diverse plăți au fost comparate cu veniturile declarate de contribuabili.