Speranța lui Grosu din jilțul de președinte al Parlamentului: Am așteptat mai mult respect din partea Gazpromului

După ultimatumul pus de Gazprom că Republica Moldova urmează să rămână fără gaze, dacă nu achită avansul pentru luna ianuarie, Igor Grosu, președintele Parlamentului a declarat că a așteptat mai mult respect din partea companiei Gazprom.

Am așteptat mai mult respect din partea companiei rusești Gazprom cu care vicepremierul, Andrei Spînu a semnat contractul de licrare a gazelor naturale. Noi am sperat până în ultimul moment că Gazprom va trata cu mai mult respect situația în care se află Republica Moldova. Am sperat până în ultimul moment că vom fi tratați prietenește. N-a fost să fie. Lecția am învățat-o”, a menționat Iogor Grosu.

Și premierul Natalia Gavrilița s-a arătat indignată de atitudinea Gazpromului în raport cu Republica Moldova. Gavrilița a vorbit despre o schimbare de atitudine a concernului rus față de Republica Moldova urmare a ultimatumurilor puse în fiecare lună la plata avansului pentru gazele livrate. Experții atenționează asupra repetării situației în următoarele luuni cu plata avansului.

În data de 20 ianuarie, cu votul a 58 de deputați PAS a fost votată starea de urgență pe întreg teritoriul țării pe un termen de 60 de zile. Demersul vine în contextul situației dificile de pe piața gazelor naturale și pentru a soluționa deficitul de cash flow al companiei Moldovagaz.

Ulterior, Moldovagaz a virat 34,3 mil. USD în conturile Gazprom.

#Grosu #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom