Speranța lui Grosu din jilțul de președinte al Parlamentului: Am așteptat mai mult respect din partea Gazpromului

După ultimatumul pus de Gazprom că Republica Moldova urmează să rămână fără gaze, dacă nu achită avansul pentru luna ianuarie, Igor Grosu, președintele Parlamentului a declarat că a așteptat mai mult respect din partea companiei Gazprom.

Am așteptat mai mult respect din partea companiei rusești Gazprom cu care vicepremierul, Andrei Spînu a semnat contractul de licrare a gazelor naturale. Noi am sperat până în ultimul moment că Gazprom va trata cu mai mult respect situația în care se află Republica Moldova. Am sperat până în ultimul moment că vom fi tratați prietenește. N-a fost să fie. Lecția am învățat-o”, a menționat Iogor Grosu.

Și premierul Natalia Gavrilița s-a arătat indignată de atitudinea Gazpromului în raport cu Republica Moldova. Gavrilița a vorbit despre o schimbare de atitudine a concernului rus față de Republica Moldova urmare a ultimatumurilor puse în fiecare lună la plata avansului pentru gazele livrate. Experții atenționează asupra repetării situației în următoarele luuni cu plata avansului.

În data de 20 ianuarie, cu votul a 58 de deputați PAS a fost votată starea de urgență pe întreg teritoriul țării pe un termen de 60 de zile. Demersul vine în contextul situației dificile de pe piața gazelor naturale și pentru a soluționa deficitul de cash flow al companiei Moldovagaz.

Ulterior, Moldovagaz a virat 34,3 mil. USD în conturile Gazprom.

#Grosu #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La cinci ani de la preluarea guvernării, PAS revine asupra politicilor privind susținerea producătorilor locali și lansează campania „Cumpăr BUN de-acasă”, menită să încurajeze populația să opteze pentru produse autohtone în perioada sărbătorilor și pe tot parcursul anului. Inițiativa vine însă într-un context în care autoritățile au renunțat anterior la măsura de protejare a producției interne: cota obligatorie de 50% pentru produsele moldovenești pe rafturile magazinelor.

Campania, lansată la 3 decembrie de Ministerul Agriculturii, reprezintă o schimbare de ton față de poziția adoptată de guvernare în anii trecuți, când orice formă de intervenție în favoarea producătorilor locali era criticată și respinsă în numele liberalizării pieței. Fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, salută întoarcerea autorităților spre producătorii autohtoni, dar consideră măsura insuficientă.

„Este bine că măcar în al cincilea an de guvernare PAS s-a lansat campania „Cumpăr BUN de-acasă”. Dar este categoric insuficient. Avem nevoie de o campanie amplă, de rafturi speciale, de spoturi la TV, de reguli clare pentru supermarketuri. Importul unor mărfuri pe care le producem și noi distruge economia națională”, a declarat Slusari.

Acesta amintește că alte state europene protejează activ producătorii locali, iar Moldova ar trebui să adopte practici similare, inclusiv prin programe de alimentație sănătoasă în instituțiile publice și politici ferme pentru menținerea producției autohtone pe piață.

Legea privind cota minimă de 50% pentru produsele fabricate în Republica Moldova a fost adoptată în decembrie 2020 și a intrat în vigoare în iulie 2021. În iulie 2022, Parlamentul dominat de PAS a abrogat legea și a invocat incompatibilitatea cu normele pieței libere și cu angajamentele comerciale internaționale ale țării.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a reiterat recent această poziție, declarând la Radio Moldova că o astfel de limitare „nu este corectă, nu este compatibilă cu economia de piață și contravine reglementărilor internaționale și celor mai bune practici europene”. Totodată, oficialul susține că impunerea unei cote minime pentru produsele autohtone nu este posibilă din punct de vedere juridic.

În lipsa unor măsuri legislative, campania „Cumpăr BUN de-acasă” rămâne în principal un apel voluntar către consumatori. Producătorii, însă, avertizează că fără politici coerente, vizibile, agricultura și industria alimentară locală vor continua să fie vulnerabile în fața importurilor și a puterii de negociere a marilor retaileri.