Speranța lui Grosu din jilțul de președinte al Parlamentului: Am așteptat mai mult respect din partea Gazpromului

După ultimatumul pus de Gazprom că Republica Moldova urmează să rămână fără gaze, dacă nu achită avansul pentru luna ianuarie, Igor Grosu, președintele Parlamentului a declarat că a așteptat mai mult respect din partea companiei Gazprom.

Am așteptat mai mult respect din partea companiei rusești Gazprom cu care vicepremierul, Andrei Spînu a semnat contractul de licrare a gazelor naturale. Noi am sperat până în ultimul moment că Gazprom va trata cu mai mult respect situația în care se află Republica Moldova. Am sperat până în ultimul moment că vom fi tratați prietenește. N-a fost să fie. Lecția am învățat-o”, a menționat Iogor Grosu.

Și premierul Natalia Gavrilița s-a arătat indignată de atitudinea Gazpromului în raport cu Republica Moldova. Gavrilița a vorbit despre o schimbare de atitudine a concernului rus față de Republica Moldova urmare a ultimatumurilor puse în fiecare lună la plata avansului pentru gazele livrate. Experții atenționează asupra repetării situației în următoarele luuni cu plata avansului.

În data de 20 ianuarie, cu votul a 58 de deputați PAS a fost votată starea de urgență pe întreg teritoriul țării pe un termen de 60 de zile. Demersul vine în contextul situației dificile de pe piața gazelor naturale și pentru a soluționa deficitul de cash flow al companiei Moldovagaz.

Ulterior, Moldovagaz a virat 34,3 mil. USD în conturile Gazprom.

#Grosu #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.