De ce tot mai multe companii aeriene suspendă zborurile în SUA din cauza 5G? Cum afectează echipamentele

În ultima perioadă observăm că tot mai multe companii aeriene suspendă zborurile în SUA din cauza frecvențelor 5G. Într-o postare pe Telegram, canalul runway09.aviation explică cauzele acestor suspendări.

Totul a început după ce The Boeing Company au emis o directivă în care recomandă operatorilor modelelor 777 și 747-8 să nu efectueze zboruri pe aeroporturile SUA unde au fost instalate emițătoare 5G. Acestea din cauza că frecvența 5G ar putea cauza interferențe cu echipamentele de bord.

După această recomandare, operatori ca All Nippon Airways, Etihad Airways, Air India și British Airways au încetat zborurile cu aceste tipuri de aeronave spre SUA, fapt care a creat mai multe întârzieri în orarele de zbor.

Dar ce este cu această tehnologie 5G și de ce ar putea afecta echipamentele de la bordul unei aeronave?

După 2G, 3G și 4G, 5G este generația a 5-a de rețele mobile ce permite schimbul de date la o viteză și capacitate foarte mare între mașini, device-uri și dispozitive inteligente. Noi nu o să intrăm mult în detalii tehnice despre 5G fiindcă nu asta ne interesează acum.

Deci, toată problema asta a pornit din SUA și se învârte în jurul benzii ”C” din spectrul de frecvențe 5G, și anume frecvențele de la 3.3 până la 4.2GHz la care râvnesc operatorii americani de telefonie mobilă AT&T și Verizon.

Și aici apare cea mai mare problemă – interferența antenelor 5G cu un dispozitiv de la bordul aeronavei numit – Radioaltimetru, care funcționează în diapazonul 4.2GHz – 4.4GHz.

Radioaltimetrul este un dispozitiv electronic de la bordul aeronavei capabil de măsurare cu înaltă precizie a înălțimii aeronavei față de suprafață. Informațiile de la radioaltimetru sunt folosite de nenumărate sisteme de la bord, inclusiv sistemul de autopilot sau cel de control al puterii motoarelor. Indicațiile radioaltimetrului sunt esențiale în timpul apropierii pe timp de ceață în regim de autopilot.

Deși e echipat cu filtre, acesta este foarte sensibil la interferențe, erorile în indicațiile radioaltimetrului ar putea duce la catastrofe aviatice.
Un exemplu ar fi catastrofa din 2009 a zborului Turkish 1951 din Amsterdam, unde un radioaltimetru defect a continuat să reducă puterea motoarelor până când aeronava s-a prăbușit într-un final.

Ok, de ce atunci zborurile din Europa nu sunt afectate, deși tehnologia 5G a fost implementată în 24 de țări din Uniunea Europeană?
De ce EASA – European Union Aviation Safety Agency nu impune restricții?

Iarăși e vorba de detalii și parametri tehnici, în general însă, în Uniunea Europeană, pentru 5G se folosesc frecvențele 3.3-3.8 GHz, mult sub pragul de interferențe cu radioaltimetrele aeronavelor.

În Franța de exemplu, standardele de amplasare a antenelor lângă aeroporturi sunt mai drastice. Astfel este creată o zonă buffer ce asigură o protecție pentru ultimele 96 secunde de zbor până la aterizarea aeronavelor, în SUA de exemplu, standardele protejează ultimele 20 de secunde de zbor.

De asemenea puterea emițătoarelor în Franța e de 2,5 mai mică, iar antenele au o ușoară înclinare ce îndreaptă undele spre sol, spre deosebire de SUA, unde antenele emit în plan orizontal.

Ce se face pentru a ieși din acest impas electronic?

Federal Aviation Administration a solicitat înghețarea pe timp 2 săptămâni a lucrărilor de instalare a antenelor 5G în preajma aeroporturilor pentru a regula problema.

Între timp s-au analizat riscurile și s-au permis zborurile pentru unele aeronave de model Boeing 717, 737, 747, 757, 767, 777, McDonnell Douglas-10/11 și Airbus modelele A300, A310, A319, A320, A330, A340, A350 și A380.

Boeing-urile 787 Dreamliner însă nu au o soartă așa de fericită ca restul aeronavelor. Acestea au primit ban permanent de aterizare în aeroporturile unde vor fi antene 5G. Asta deoarece frecvența 5G creează interferențe în lucrul radioaltimetrelor acestora. Iar aceasta creează un risc ridicat de cedare a reversurilor motoarelor, fapt ce ar putea duce la deraparea de pe pista de aterizare.

Nu se știe încă cine va achita pierderile cauzate de schimbările radioaltimetrelor de pe 787 dat fiind că operatorii de telefonie mobilă deja au investit peste 82 de miliarde de dolari în dezvoltarea rețelelor 5G.

Cine va face compromisul? Operatorii aerieni sau cei de telefonie mobilă?

Regularea acestui conflict ține de Federal Aviation Administration și Federal Communications Commission.

Un lucru este însă cert însă: în scurt timp 5G va fi prezentă global, inclusiv pe multe aeroporturi, iar avioanele vor zbura la fel de sigur, poate chiar și mai sigur.

#companii aeriene #zboruri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.