De ce tot mai multe companii aeriene suspendă zborurile în SUA din cauza 5G? Cum afectează echipamentele

În ultima perioadă observăm că tot mai multe companii aeriene suspendă zborurile în SUA din cauza frecvențelor 5G. Într-o postare pe Telegram, canalul runway09.aviation explică cauzele acestor suspendări.

Totul a început după ce The Boeing Company au emis o directivă în care recomandă operatorilor modelelor 777 și 747-8 să nu efectueze zboruri pe aeroporturile SUA unde au fost instalate emițătoare 5G. Acestea din cauza că frecvența 5G ar putea cauza interferențe cu echipamentele de bord.

După această recomandare, operatori ca All Nippon Airways, Etihad Airways, Air India și British Airways au încetat zborurile cu aceste tipuri de aeronave spre SUA, fapt care a creat mai multe întârzieri în orarele de zbor.

Dar ce este cu această tehnologie 5G și de ce ar putea afecta echipamentele de la bordul unei aeronave?

După 2G, 3G și 4G, 5G este generația a 5-a de rețele mobile ce permite schimbul de date la o viteză și capacitate foarte mare între mașini, device-uri și dispozitive inteligente. Noi nu o să intrăm mult în detalii tehnice despre 5G fiindcă nu asta ne interesează acum.

Deci, toată problema asta a pornit din SUA și se învârte în jurul benzii ”C” din spectrul de frecvențe 5G, și anume frecvențele de la 3.3 până la 4.2GHz la care râvnesc operatorii americani de telefonie mobilă AT&T și Verizon.

Și aici apare cea mai mare problemă – interferența antenelor 5G cu un dispozitiv de la bordul aeronavei numit – Radioaltimetru, care funcționează în diapazonul 4.2GHz – 4.4GHz.

Radioaltimetrul este un dispozitiv electronic de la bordul aeronavei capabil de măsurare cu înaltă precizie a înălțimii aeronavei față de suprafață. Informațiile de la radioaltimetru sunt folosite de nenumărate sisteme de la bord, inclusiv sistemul de autopilot sau cel de control al puterii motoarelor. Indicațiile radioaltimetrului sunt esențiale în timpul apropierii pe timp de ceață în regim de autopilot.

Deși e echipat cu filtre, acesta este foarte sensibil la interferențe, erorile în indicațiile radioaltimetrului ar putea duce la catastrofe aviatice.
Un exemplu ar fi catastrofa din 2009 a zborului Turkish 1951 din Amsterdam, unde un radioaltimetru defect a continuat să reducă puterea motoarelor până când aeronava s-a prăbușit într-un final.

Ok, de ce atunci zborurile din Europa nu sunt afectate, deși tehnologia 5G a fost implementată în 24 de țări din Uniunea Europeană?
De ce EASA – European Union Aviation Safety Agency nu impune restricții?

Iarăși e vorba de detalii și parametri tehnici, în general însă, în Uniunea Europeană, pentru 5G se folosesc frecvențele 3.3-3.8 GHz, mult sub pragul de interferențe cu radioaltimetrele aeronavelor.

În Franța de exemplu, standardele de amplasare a antenelor lângă aeroporturi sunt mai drastice. Astfel este creată o zonă buffer ce asigură o protecție pentru ultimele 96 secunde de zbor până la aterizarea aeronavelor, în SUA de exemplu, standardele protejează ultimele 20 de secunde de zbor.

De asemenea puterea emițătoarelor în Franța e de 2,5 mai mică, iar antenele au o ușoară înclinare ce îndreaptă undele spre sol, spre deosebire de SUA, unde antenele emit în plan orizontal.

Ce se face pentru a ieși din acest impas electronic?

Federal Aviation Administration a solicitat înghețarea pe timp 2 săptămâni a lucrărilor de instalare a antenelor 5G în preajma aeroporturilor pentru a regula problema.

Între timp s-au analizat riscurile și s-au permis zborurile pentru unele aeronave de model Boeing 717, 737, 747, 757, 767, 777, McDonnell Douglas-10/11 și Airbus modelele A300, A310, A319, A320, A330, A340, A350 și A380.

Boeing-urile 787 Dreamliner însă nu au o soartă așa de fericită ca restul aeronavelor. Acestea au primit ban permanent de aterizare în aeroporturile unde vor fi antene 5G. Asta deoarece frecvența 5G creează interferențe în lucrul radioaltimetrelor acestora. Iar aceasta creează un risc ridicat de cedare a reversurilor motoarelor, fapt ce ar putea duce la deraparea de pe pista de aterizare.

Nu se știe încă cine va achita pierderile cauzate de schimbările radioaltimetrelor de pe 787 dat fiind că operatorii de telefonie mobilă deja au investit peste 82 de miliarde de dolari în dezvoltarea rețelelor 5G.

Cine va face compromisul? Operatorii aerieni sau cei de telefonie mobilă?

Regularea acestui conflict ține de Federal Aviation Administration și Federal Communications Commission.

Un lucru este însă cert însă: în scurt timp 5G va fi prezentă global, inclusiv pe multe aeroporturi, iar avioanele vor zbura la fel de sigur, poate chiar și mai sigur.

#companii aeriene #zboruri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.