Clientela politică pusă cu botul pe labe. Banii pentru primării nu vor mai fi distribuiți de „politruci”

Parlamentul a aprobat, astăzi, cu votul a 58 de deputați, proiectul care prevede instituirea Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.

Fondul urmează să devină principala sursă de finanțare a proiectelor investiționale destinate autorităților publice locale. Astfel, prin intermediul Fondului vor fi finanțate proiectele din domeniul alimentării cu apă și canalizare, eficiența energetică, dezvoltare locală, creșterea atractivității turistice, dezvoltarea infrastructurii economice, dezvoltare urbană.

La moment proiectele menționate sunt implementate prin intermediul fondurilor naționale existente: Fondul Ecologic Național, Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului rural, Fondul de Eficiență Energetică.

Noua entitate va activa în baza Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și va prelua proiectele de dezvoltare regională și locală.

Suplimentar, acest Fond va cofinanța și proiectele finanțate de partenerii externi.

De asemenea, documentul propune constituirea Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale și Locale, competențele și regulamentul de activitate al acestuia urmând să fie aprobate de către Guvern.

Totodată, proiectul mai prevede dezvoltarea unui sistem informațional, care va asigura evidența proiectelor finanțate din Fond.

Potrivit documentului, mijloacele de finanțare ale Fondului Național provin din resursele anuale de la bugetul de stat, sursele de asistență externă și alte surse permise de cadrul normativ.

Regulamentul privind gestionarea mijloacelor Fondului Național va fi aprobat în luna februarie, urmând ca în luna martie curent să fie inițiată procedura de selectare a proiectelor.

Sub aspect financiar, mijloacele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală se estimează a fi de cca 800 mil. lei pentru anul 2022, dintre care aproximativ 500 mil. lei vor fi destinate proiectelor de dezvoltare locală.

Proiectul urmează a fi aprobat în lectură finală.

Anterior, banii pentru diferite proiecte erau alocați pe criterii politice. De exemplu, potrivit proiectului bugetului, pentru anul 2020 transferurile către APL de nivel I au însumat 91,9 mil. de lei, iar în anul 2021 – 289,9 mil. de lei. În anul 2020, transferurile de la bugetul de stat pentru primăriile PSRM au fost de 63 mil. de lei, iar la cele din opoziție – 28,9 mil. de lei. În anul 2021, pentru primăriile care reprezintă partidul de la guvernate PAS au fost transferate – 202,5 mil. de lei, iar pentru cele din opoziție – 87,4 mil. de lei.

#fond #distribuire #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumul mondial de vin a scăzut în 2025 cu aproximativ 570 de milioane de litri, echivalentul unei reduceri de 2,7% față de anul precedent, potrivit datelor OIV prezentate de AAWE Wine Economics.

La nivel global, consumul a coborât de la 21,37 miliarde de litri în 2024 la aproximativ 20,8 miliarde de litri în 2025.

Cea mai mare contribuție la declin a venit din Italia, unde consumul s-a redus cu 210,5 milioane de litri, sau 9,4%, până la puțin peste 2 miliarde de litri.

Statele Unite, cea mai mare piață de vin din lume, au înregistrat o scădere de 141,6 milioane de litri, respectiv 4,2%, până la 3,19 miliarde de litri.

Reduceri au fost raportate și în Germania, unde consumul a scăzut cu 80 de milioane de litri, în China cu 72 de milioane, iar în Franța cu 71,6 milioane de litri. China se remarcă printr-un declin procentual de 13%, consumul a coborât de la 552,8 milioane de litri la 480,8 milioane. O scădere și mai accentuată a fost înregistrată în Chile, de 17,5%.

Există însă și piețe care au mers în direcția opusă. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere în volum, cu 130,1 milioane de litri, ceea ce reprezintă un salt de 41,9% față de 2024. Consumul a ajuns astfel la 440,5 milioane de litri.

România se află, la rândul său, printre piețele cu cea mai puternică dinamică pozitivă. Consumul a crescut cu 34,7 milioane de litri, sau 11%, de la 315,3 milioane de litri în 2024 la 350 de milioane în 2025. România ocupă locul 14 în clasamentul mondial.

Creșteri au fost înregistrate și în Georgia, unde consumul a urcat cu 28,1%, până la 158,7 milioane de litri, în Mexic, cu 24,8%, și în Portugalia, cu 5,6%.

#consum #vin #SUA