Clientela politică pusă cu botul pe labe. Banii pentru primării nu vor mai fi distribuiți de „politruci”

Parlamentul a aprobat, astăzi, cu votul a 58 de deputați, proiectul care prevede instituirea Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.

Fondul urmează să devină principala sursă de finanțare a proiectelor investiționale destinate autorităților publice locale. Astfel, prin intermediul Fondului vor fi finanțate proiectele din domeniul alimentării cu apă și canalizare, eficiența energetică, dezvoltare locală, creșterea atractivității turistice, dezvoltarea infrastructurii economice, dezvoltare urbană.

La moment proiectele menționate sunt implementate prin intermediul fondurilor naționale existente: Fondul Ecologic Național, Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului rural, Fondul de Eficiență Energetică.

Noua entitate va activa în baza Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și va prelua proiectele de dezvoltare regională și locală.

Suplimentar, acest Fond va cofinanța și proiectele finanțate de partenerii externi.

De asemenea, documentul propune constituirea Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale și Locale, competențele și regulamentul de activitate al acestuia urmând să fie aprobate de către Guvern.

Totodată, proiectul mai prevede dezvoltarea unui sistem informațional, care va asigura evidența proiectelor finanțate din Fond.

Potrivit documentului, mijloacele de finanțare ale Fondului Național provin din resursele anuale de la bugetul de stat, sursele de asistență externă și alte surse permise de cadrul normativ.

Regulamentul privind gestionarea mijloacelor Fondului Național va fi aprobat în luna februarie, urmând ca în luna martie curent să fie inițiată procedura de selectare a proiectelor.

Sub aspect financiar, mijloacele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală se estimează a fi de cca 800 mil. lei pentru anul 2022, dintre care aproximativ 500 mil. lei vor fi destinate proiectelor de dezvoltare locală.

Proiectul urmează a fi aprobat în lectură finală.

Anterior, banii pentru diferite proiecte erau alocați pe criterii politice. De exemplu, potrivit proiectului bugetului, pentru anul 2020 transferurile către APL de nivel I au însumat 91,9 mil. de lei, iar în anul 2021 – 289,9 mil. de lei. În anul 2020, transferurile de la bugetul de stat pentru primăriile PSRM au fost de 63 mil. de lei, iar la cele din opoziție – 28,9 mil. de lei. În anul 2021, pentru primăriile care reprezintă partidul de la guvernate PAS au fost transferate – 202,5 mil. de lei, iar pentru cele din opoziție – 87,4 mil. de lei.

#fond #distribuire #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.