„Singuri în fața pandemiei”. MĂR supărată rău pe autorități: Pentru HoReCa din nou sunt cele mai dure restricții

21 Ian. 2022, 13:27
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Ian. 2022, 13:27 // Actual //  MD Bani

Într-o postare pe Facebook, Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova (MĂR) se arată nemulțumită de deciziile autorităților pentru HoReCa, în contextul prevenirii răspândirii cazurilor de îmbolnăvire cu coronavirus.

Astfel, MĂR învinuiesc autoritățile de faptul că „adoptă măsuri de dragul măsurilor, în fugă, fără a avea o strategie clară și cel mai important fără a putea explica cum ele vor influența pozitiv evoluția noului val pandemic.”

HoReCa

„Autoritățile au rămas repetente la capitolul învățare/adaptare și din nou sunt în urma valului:
1. În continuare iau decizii care defavorizează anumite sectoare ale economiei. Pentru HoReCa din nou sunt cele mai dure restricții – activitate redusă, de la 7:00 până la 22:00, având deja impusă activitatea la capacitate redusă, 50% din sală + prezentarea certificatului COVID.
Da, HoReCa nu va lucra după 22, restul agenților economici vor lucra.
Toate aceste decizii parcă sunt luate din inerție. Deja s-a demonstrat că restricțiile aplicate pentru domeniul HoReCa nu influențează creșterea sau scăderea numărului de cazuri de infectare. Pe când, restricțiile aplicate altor domenii influențează semnificativ. Doar că, în aceste domenii, în ultima vreme, nici restricțiile nu prea s-au respectat și nici controale din partea statului nu prea au fost. „COVIDUL era ocupat, pentru că era la restaurant, în așteptarea autorităților.”
Dacă autoritățile și-ar dori controlul pandemiei, atunci logică ar fi fost micșorarea și controlul fluxului de oameni și a aglomerărilor unde nu se respectă normele sanitare. Dacă autoritățile nu pot face față, atunci stoparea oricărei activități după 22.00 trebuie să fie pentru toți.
2. Restricțiile și controlul abuziv se impune unităților economice organizate, atât logistic cât și sanitar. Ele sunt ușor controlabile. Cu sau fără pandemie aceste norme sunt respectate.
Logic ar fi ca restricțiile și controlul cel mai drastic să fie acolo unde sunt aglomerări, care nu sunt în prezent controlate, monitorizate și gestionate. Începând de la transport și terminând cu piețe.
3. Introducerea selectivă a certificatelor obligatorii.
COVIDUL nu stă doar la masa din restaurant așa cum cred autoritățile. Orice vizită la bancă sau la Hypermarket înseamnă coadă ceafă-n-ceafă. Iar persoanele care vor rămâne în oraș după 22, vor migra dintr-un mediu controlabil și gestionat sanitar, în medii despre care nimeni nu știe nimic, acolo unde certificat COVID nimeni nu cere. Apropo, accesul în instituțiile de stat tot e strict în baza certificatului COVID? Sau nu?
4. Organele de control vor verifica HoReCa până o să rămână scrum.
Valurile pandemice de până acum ne-au arătat o legitate tristă. Statul nu verifică instituțiile de stat și nu gestionează drastic fluxul de persoane care vor să beneficieze de servicii publice. În schimb, statul verifică până la sânge agenții economici, acolo unde este control și ordine. Controalele abuzive vor deveni din nou un instrument de știri și materiale denigratoare.
5. Apropo despre stat și lipsa de consecutivitate sau responsabilitate.
Chiar dacă autoritățile au instituit stabilirea măsurilor restrictive după coduri, majoritatea autorităților locale nu sunt nici la curent în ce cod este raionul/localitatea, ce restricții trebuie aplicate și mai ales unde un agent economic sau un om simplu poate găsi aceste decizii. Cel mai întâlnit răspuns este – nu știm.
6. Restricții discriminatorii. Nicio responsabilitate, niciun ajutor.
De mai mult timp, domeniul HoReCa este în situația în care e închis cu ușile deschise. Asta deși are salariați, are datorii din carantina 2020 și mai are și facturi de trei ori mai mari. Actuala guvernare este la fel de absentă ca și fostele guvernări. În esență nu s-a schimbat nimic, fiecare supraviețuiește cum poate.”
Astfel, MĂR consideră că măsurile propuse de autorități nu sunt eficiente, iar sectorul HoReCa, ca de obicei este neglijat.

15 Aug. 2026, 10:07
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Aug. 2026, 10:07 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Telefonul mobil a devenit principalul instrument prin care moldovenii își gestionează banii la distanță. Datele Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul II din 2026 arată că aproape 98% din numărul operațiunilor efectuate de persoanele fizice prin sistemele de deservire bancară la distanță au fost realizate prin mobile banking.

În perioada aprilie–iunie, persoanele fizice au efectuat în total 28,44 milioane de operațiuni prin sistemele IPAD (instrumente de plată cu acces la distanță). Dintre acestea, nu mai puțin de 27,87 milioane au fost realizate prin aplicațiile mobile ale băncilor.

Astfel, mobile banking-ul a concentrat circa 98% din toate operațiunile persoanelor fizice. Prin internet banking au fost realizate doar 571,5 mii de operațiuni, adică aproximativ 2%.

Și mai spectaculoase sunt sumele transferate. Valoarea totală a operațiunilor persoanelor fizice a ajuns în trimestrul II la 48,87 miliarde de lei. Din această sumă, 47,51 miliarde de lei au trecut prin mobile banking, echivalentul a 97,2% din total.

Prin internet banking, persoanele fizice au efectuat operațiuni de numai 1,36 miliarde de lei.

Datele arată practic dispariția PC banking-ului din utilizarea curentă: BNM raportează zero operațiuni atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice.

Situația este aproape inversă în cazul companiilor. Persoanele juridice au efectuat 4,99 milioane de operațiuni, în valoare de aproape 319,8 miliarde de lei.

Internet banking-ul domină categoric acest segment: 4,69 milioane de operațiuni, în valoare de 313,09 miliarde de lei. Asta înseamnă circa 94% din numărul tranzacțiilor și aproape 98% din valoarea lor.

Prin mobile banking, companiile au realizat doar 302,4 mii de operațiuni, însă valoarea acestora a fost deloc neglijabilă – aproximativ 6,68 miliarde de lei.

Diferența dintre populație și mediul de afaceri este vizibilă și la valoarea medie a unei operațiuni. În cazul persoanelor fizice, aceasta a fost de aproximativ 1.718 lei, în timp ce pentru persoanele juridice media a depășit 64 de mii de lei.

Cumulat, persoanele fizice și juridice au efectuat în trimestrul II peste 33,43 milioane de operațiuni prin sistemele bancare la distanță.

Valoarea acestora a ajuns la aproximativ 368,64 miliarde de lei în doar trei luni.