„Singuri în fața pandemiei”. MĂR supărată rău pe autorități: Pentru HoReCa din nou sunt cele mai dure restricții

21 Ian. 2022, 13:27
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Ian. 2022, 13:27 // Actual //  MD Bani

Într-o postare pe Facebook, Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova (MĂR) se arată nemulțumită de deciziile autorităților pentru HoReCa, în contextul prevenirii răspândirii cazurilor de îmbolnăvire cu coronavirus.

Astfel, MĂR învinuiesc autoritățile de faptul că „adoptă măsuri de dragul măsurilor, în fugă, fără a avea o strategie clară și cel mai important fără a putea explica cum ele vor influența pozitiv evoluția noului val pandemic.”

HoReCa

„Autoritățile au rămas repetente la capitolul învățare/adaptare și din nou sunt în urma valului:
1. În continuare iau decizii care defavorizează anumite sectoare ale economiei. Pentru HoReCa din nou sunt cele mai dure restricții – activitate redusă, de la 7:00 până la 22:00, având deja impusă activitatea la capacitate redusă, 50% din sală + prezentarea certificatului COVID.
Da, HoReCa nu va lucra după 22, restul agenților economici vor lucra.
Toate aceste decizii parcă sunt luate din inerție. Deja s-a demonstrat că restricțiile aplicate pentru domeniul HoReCa nu influențează creșterea sau scăderea numărului de cazuri de infectare. Pe când, restricțiile aplicate altor domenii influențează semnificativ. Doar că, în aceste domenii, în ultima vreme, nici restricțiile nu prea s-au respectat și nici controale din partea statului nu prea au fost. „COVIDUL era ocupat, pentru că era la restaurant, în așteptarea autorităților.”
Dacă autoritățile și-ar dori controlul pandemiei, atunci logică ar fi fost micșorarea și controlul fluxului de oameni și a aglomerărilor unde nu se respectă normele sanitare. Dacă autoritățile nu pot face față, atunci stoparea oricărei activități după 22.00 trebuie să fie pentru toți.
2. Restricțiile și controlul abuziv se impune unităților economice organizate, atât logistic cât și sanitar. Ele sunt ușor controlabile. Cu sau fără pandemie aceste norme sunt respectate.
Logic ar fi ca restricțiile și controlul cel mai drastic să fie acolo unde sunt aglomerări, care nu sunt în prezent controlate, monitorizate și gestionate. Începând de la transport și terminând cu piețe.
3. Introducerea selectivă a certificatelor obligatorii.
COVIDUL nu stă doar la masa din restaurant așa cum cred autoritățile. Orice vizită la bancă sau la Hypermarket înseamnă coadă ceafă-n-ceafă. Iar persoanele care vor rămâne în oraș după 22, vor migra dintr-un mediu controlabil și gestionat sanitar, în medii despre care nimeni nu știe nimic, acolo unde certificat COVID nimeni nu cere. Apropo, accesul în instituțiile de stat tot e strict în baza certificatului COVID? Sau nu?
4. Organele de control vor verifica HoReCa până o să rămână scrum.
Valurile pandemice de până acum ne-au arătat o legitate tristă. Statul nu verifică instituțiile de stat și nu gestionează drastic fluxul de persoane care vor să beneficieze de servicii publice. În schimb, statul verifică până la sânge agenții economici, acolo unde este control și ordine. Controalele abuzive vor deveni din nou un instrument de știri și materiale denigratoare.
5. Apropo despre stat și lipsa de consecutivitate sau responsabilitate.
Chiar dacă autoritățile au instituit stabilirea măsurilor restrictive după coduri, majoritatea autorităților locale nu sunt nici la curent în ce cod este raionul/localitatea, ce restricții trebuie aplicate și mai ales unde un agent economic sau un om simplu poate găsi aceste decizii. Cel mai întâlnit răspuns este – nu știm.
6. Restricții discriminatorii. Nicio responsabilitate, niciun ajutor.
De mai mult timp, domeniul HoReCa este în situația în care e închis cu ușile deschise. Asta deși are salariați, are datorii din carantina 2020 și mai are și facturi de trei ori mai mari. Actuala guvernare este la fel de absentă ca și fostele guvernări. În esență nu s-a schimbat nimic, fiecare supraviețuiește cum poate.”
Astfel, MĂR consideră că măsurile propuse de autorități nu sunt eficiente, iar sectorul HoReCa, ca de obicei este neglijat.

21 Sept. 2026, 16:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
21 Sept. 2026, 16:50 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Bitcoin a depășit luni pragul de 85 000 de dolari, atingând cel mai ridicat nivel din ianuarie 2026, pe fondul unui nou val de cumpărări pe piața criptomonedelor. Cea mai mare criptomonedă a urcat până la aproximativ 85 200–85 229 de dolari, după care s-a retras ușor, fiind tranzacționată în jurul valorii de 84 400 de dolari.

Bitcoin a avansat cu peste 7% în ultimele cinci zile și cu aproape 35% în ultimele trei luni. Chiar și după această creștere, criptomoneda rămâne sub nivelul maxim istoric de peste 126 000 de dolari atins în octombrie 2025 și este încă pe minus față de începutul acestui an.

Una dintre explicațiile invocate pentru creșterea recentă este revenirea fluxurilor de capital către fondurile tranzacționate la bursă (ETF) bazate pe Bitcoin, dar și închiderea masivă a pozițiilor short, deschise de traderii care mizau pe scăderea prețului. Potrivit datelor prezentate de piață, peste 155 de milioane de dolari în poziții short au fost lichidate, dintre care mai mult de 85 de milioane de dolari în perechi cu Bitcoin. Pe Ethereum, lichidările pozițiilor short au depășit 48 de milioane de dolari.

Mecanismul poate amplifica rapid creșterea prețului. Atunci când Bitcoin depășește nivelurile la care au fost acumulate numeroase poziții short, traderii sunt obligați să cumpere criptomonede pentru a-și închide pozițiile, ceea ce adaugă presiune de cumpărare pe piață.

Raliul readuce în discuție posibilitatea încheierii așa-numitei „ierni cripto”, perioada de scădere care a urmat maximului din octombrie 2025. Matt Hougan, director de investiții al Bitwise, consideră că piața a intrat într-o nouă etapă și a declarat pentru CNBC că „s-a terminat” perioada de iarnă cripto. El estimează că actualul ciclu ar putea deveni unul dintre cele mai puternice și mai îndelungate din istoria pieței, însă această afirmație reprezintă perspectiva sa asupra evoluției viitoare și nu o certitudine.