ANSA a retras 396638,84 kg de produse alimentare din circuit, în 2021. Fructele și legumele, pe primul loc

Pe parcursul anului 2021 inspectorii Agenției și Subdiviziunilor Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor au derulat 13666 acțiuni de control atât în cadrul unităților de comerț, inclusiv comerț ambulant, unităților de alimentație publică, cât și în cadrul blocurile alimentare ale instituțiilor de învățământ general, aziluri, centre de plasament, spitale etc. De asemenea, inspectorii au dispus retragereadin circuitul alimentar a 396638,84 (kg) / 510228 (bucăți) produse alimentare.

Produsele erau retrase în cazul depistării alimentelor neconforme reglementărilor din domeniul alimentar. Măsurile au fost realizate pentru a evita apariția toxiinfecțiilor alimentare și asigura cetățenii cu alimente inofensive și sigure pentru consum.

Cele mai multe alimente au fost retrase din cadrul unităților de comerț: 389565,26 kg / 509960 bucăți, apoi din cadrul unităților de alimentație publică: 2299,69 kg /222 bucăți.

Din cadrul unităților de comerț cel mai mult s-au aruncat fructe și legume 357072,18 kg, fiind urmate de pește și produsele din pește: 20127,04 kg.

O atenție deosebită pe parcursul anului 2021 s-a acordat plângerilor / petițiilor parvenite de la consumatori, în care au fost abordate diferite subiecte (comercializarea produselor cu termen de valabilitate expirat; comercializarea produselor cu marcarea neconformă; nerespectarea condițiilor de păstrare; neafișarea la loc vizibil a informației pentru consumatori; nerespectarea vecinătății produselor… etc).

Din numărul total de petiții / sesizări parvenite în adresa Agenției, în mare parte mai mult de 50 % ține de marcarea produselor (lipsa informației în limba de stat, lipsa durabilității minimale, lipsa informației incomplete privind ingredientele utilizate; neindicarea modului de utilizare / preparare; lipsa informației privind alergenii și toleranțe la anumite produse).

În urma controalelor desfășurate de ANSA au fost depistate mai multe ilegalități printre care:

Angajarea în întreprinderile din domeniul alimentar a personalului fără examen medical şi/sau fără instruire igienică;
Încălcarea regulamentelor sanitare de către angajații unității de comerț;
Comercializarea produselor alimentare în lipsa certificatelor de inofensivitate;
Comercializarea produselor alimentare în lipsa documentelor ce confirmă proveniența, siguranța și calitatea acestora;
Comercializarea produselor alimentare cu termen de valabilitate expirat;
Comercializarea produselor alimentare perisabile fără indicarea datei limită de consum;
Încălcarea regulilor de comerț;
Comercializarea băuturii alcoolice nemarcate cu timbru de acciz;
Neasigurarea respectării condițiilor de păstrare a produselor alimentare;
Folosirea materiei prime cu termen de valabilitate expirat la producerea produselor alimentare;
Neasigurarea trasabilității produselor alimentare;
Neasigurarea respectării condițiilor tehnice de păstrare a produselor;
Nerespectarea normelor sanitar-igienice în blocul alimentar în procesul de preparare și servire a bucatelor finite;
Depozitarea produselor alimentare lipsite de marcaj, fapt ce nu permite stabilirea trasabilitatea lor;
Depozitare improprie (igiena, vecinătatea produselor, temperatura, umiditatea);
Lipsa programului de lucru;
Lipsa numărului autorității abilitate cu funcții de protecția consumatorilor;
Neafișarea la loc vizibil a registrului de reclamații.

#kg #legume #fructe #produse #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.