Bulgaria îl trimite pe Putin la plimbare. Sofia respinge cererea Rusiei privind retragerea trupelor NATO

Bulgaria a reacţionat vehement, vineri, la solicitările Rusiei privind retragerea trupelor NATO, iar Guvernul de la Sofia argumentează că are dreptul suveran de a lua propriile decizii în materie de apărare, în colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică, informează agenţia Reuters, citată de Ziarul Financiar.

Bulgaria este o ţară suverană, care a luat o decizie în urmă cu mult timp, aceea de a deveni stat membru NATO. În acest context, noi decidem singuri cum ne organizăm apărarea ţării, prin coordonare cu partenerii noştri”, a declarat premierul Kiril Petkov.

Administraţia Vladimir Putin argumentează, în solicitările privind garanţiile de securitate, că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. „Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România”, a anunţat vineri Ministerul de Externe de la Moscova.

Rusia aminteşte că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi „nu se consideră adversare” şi prin care erau definite „mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune”. Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a respins ca fiind inoportună şi lipsită de fundament poziţia Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe flancul estic al NATO. MAE reaminteşte că prezenţa NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliaţi şi implementate de structurile aliate politice şi militare responsabile în acest sens, este o reacţie strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federaţiei Ruse în Vecinătatea Estică, „mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia”, potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Ministerul Afacerilor Externe. „Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv”, arată MAE.

Secretarul de Stat american, Antony Blinken, şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, au stabilit vineri continuarea discuţiilor pentru depăşirea tensiunilor, urmând să fie formulate răspunsuri săptămâna viitoare şi existând posibilitatea unui nou summit al preşedinţilor Joseph Biden şi Vladimir Putin. „Am stabilit că este important ca procesul diplomatic să continue. Rusia trebuie să decidă ce direcţie vrea să urmeze. Eu cred că suntem pe o cale mai clară de înţelegere a preocupărilor în mod reciproc. Statele Unite şi aliaţii europeni s-au pregătit să analizeze modalităţi de a aborda preocupările Rusiei privind prezenţa NATO în apropierea frontierelor sale, dar doar pe bază de reciprocitate”, a declarat Antony Blinken după întâlnirea desfăşurată în oraşul elveţian Geneva.

#trupe #sofia #NATO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Identificarea surselor de finanțare și explorarea opțiunilor pentru dezvoltarea afacerilor și a startup-urilor au constituit temele principale ale conferinței „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri”, desfășurată în Chișinău.

Printre subiectele abordate s-au numărat crowdfunding-ul, business angels, fonduri de capital de risc, equity funding, programe de finanțare și granturi – opțiuni suplimentare de finanțare pentru antreprenorii aflați la început de drum, care nu dispun de active fixe sau garanții pentru obținerea sumelor bănești necesare.

Evenimentul a adunat pe aceeași scenă oficiali, antreprenori, fondatori de startup-uri, investitori și persoane interesate de metode alternative de finanțare destinate dezvoltării afacerilor, disponibile pe piața locală.

Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale și Digitalizării: „În prezent, în Republica Moldova avem în jur de 50 de mii de companii, iar dintr-o anumită perspectivă, noi avem nevoie de mai mulți antreprenori care să creeze mai multă valoare, care să ducă la creșterea economiei. Una dintre principalele noastre priorități este să promovăm antreprenoriatul, iar succesul fiecărui antreprenor este principala noastră misiune. Pentru acestea, lucrăm în primul rând ca să oferim maximum libertate, pentru că știind comunitatea de startup-uri și faptul că preferă să facă afaceri, trebuie să-i ajutăm să se simtă că sunt în largul oceanului, că pot crea și beneficiază de susținere.”

John Riordan, șef adjunct al Misiunii USAID în Moldova: „Este o plăcere să fiu aici, pentru că se simte foarte mult talent și inovație în această sală, ceea ce este super impresionant pentru mine. Tema finanțării alternative prezintă un interes real, atât pentru Moldova, cât și pentru partenerii noștri. USAID ridică la un nou nivel abordarea sistemului de dezvoltare a startup-urilor și a inovației în Moldova.  Astfel, Moldova devine cunoscută ca fiind o destinație pentru startup-uri, inclusiv prin participarea la evenimente internaționale și locale. Între timp, este construită o infrastructură mai robustă pentru antreprenori și IMM-uri, încurajându-i să crească, în Moldova, pentru a menține talentele aici, acasă – un obiectiv la care lucrăm deja de ceva timp și care începe să dea roade.”

Primul panel de discuții a fost dedicat lendingului – tehnică de finanțare care funcționează după modelul unor piețe care conectează împrumuturile cu investitorii – și Equity Crowdfunding- un mecanism care permite unor grupuri largi de investitori să finanțeze startup-uri în schimbul unui echități – care reprezintă un catalizator pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Invitații au abordat premisele în care instrumentele alternative pot permite cetățenilor să-și investească resursele disponibile în proiecte de afaceri. De asemenea, discuțiile au fost concentrate și pe eficiența cadrului legal al finanțării alternative, incluzând evoluția crowdfundingului și reglementările adoptate pentru a sprijini noile metode de finanțare.

Natalia Bejan, directoare executivă Startup Moldova: „Scopul acestui eveniment este în primul rând de a informa antreprenorii și fondatorii de startup-uri că există metode de finanțare alternativă. Venim în fața lor inclusiv cu exemple elocvente în care micile afaceri au beneficiat de susținere financiară fie din granturi sau programe guvernamentale dedicate. Conferința este un punct de pornire pentru cei care vor să lanseze o campanie de crowdfunding, își doresc să atragă investitori privați sau sunt pe punctul de a aplica pentru sprijin financiar în cadrul unui program, ca să se informeze și să ia decizii asumate cu referire la afacerea lor.”

Tudor Darie, fondator și CEO Fagura: „Atragerea de capital prin crowdfunding ajută companiile să obțină ușor finanțare prin împrumuturi sau equity. Companiile mai obțin o validare din partea comunității și noi clienți sau parteneri. Important să fie ales instrumentul potrivit. Uneori, afacerea are nevoie de un împrumut, dacă fiecare euro investit generează profit de 2 sau 3. Alteori, compania are nevoie de equity crowdfunding, ca să atragă fonduri în schimb la shares. Pentru o campanie de equity crowdfunding profesionistă, antreprenorii au nevoie de aproximativ șase luni. Primul pas este evaluarea interesului comunității de a investi în afacere. Pentru un împrumut, ai nevoie de 15 minute și depui cererea, totul e simplu și transparent.”

Un alt subiect abordat a pus accent pe programele de finanțare și granturile oferite de către autoritățile țării noastre pentru antreprenorii la început de care, care vor să-și extindă afacerea. Fondatorii de companii care deja au beneficiat de susținere financiară au povestit despre experiența lor de contractare a grantului, provocările din domeniu, dar și necesitatea de a avea susținere constantă din partea autorităților în scalarea afacerii.

Olga Melniciuc, fondatorea investitii.md: „Investițiile sunt necesare oricând și oriunde pentru dezvoltarea afacerii, în mod special atunci când companiile au lipsă de resurse pentru a-și scala ideile de business. Spre exemplu, investițiile din partea Business Angels sunt pentru acele companii care nu au acces la fonduri decât ale investitorilor privați și acești oameni îi ajută să crească mai repede, să dezvolte produsul, să atragă parteneri, să facă primele vânzări și să iasă pe alte pieței. Plus, deja compania este generatoare de venit și intră în acest „joc” de capital fund și poate intra și pe alte piețe, pentru a beneficia de investiții.”

La eveniment au participat și persoane din România precum Cosmin Ochișor, VC Partner GapMinder, care au povestit despre abordarea directă ca investitori, consultanță strategică și implicarea directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară în rândul companiilor care vor să se extindă rapid. La conferință a fost organizat și un workshop interactiv, unde participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu experți din domeniu, de a adresa întrebări și de a obține schimb de experiență și bune practici pentru a-și dezvolta activitatea.

Potrivit studiului „Impactul investițiilor străine directe asupra economiei RM, 2012-2022″, investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu aproximativ 50% față de anul 2021 și cu aproximativ 16% față de anul 2019. În același timp, întreprinderile cu investiții străine directe sunt, în medie, de două ori mai productive, fapt care reflectă direct într-o creștere economică mai mare.

Conferința „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri” a fost organizată de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova – British Embassy Chisinau.