Moldova - țara în care cash-ul este rege. Angajații își golesc cardul în ziua de salariu

Volumul banilor în circulație a constituit, la sfârșitul lunii decembrie 2021, 31,7 miliarde de lei, majorându-se cu 1,8 miliarde de lei comparativ cu decembrie 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada ianuarie – decembrie 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 23,8 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 153 465,8 mil. lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 19,6 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 55,8 la sută) din volumul total al încasărilor. Evoluția respectivă a fost susținută de majorarea tuturor surselor de încasări de numerar.

Totodată, în luna decembrie 2021, volumul încasărilor a constituit 14 miliarde de lei (+1,5 la sută față de luna noiembrie 2021 și +11,0 la sută față de luna decembrie 2020).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în perioada ianuarie – decembrie 2021 s-a majorat cu 18,7 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 155,3 miliarde de lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice cu 5,5 miliarde de lei (15,2 la sută), care a însumat 42,3 miliarde de lei (echivalentul a 2,3 miliarde USD). Ponderea acestora a scăzut cu 0,8 puncte procentuale și a constituit 27,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar. Totodată, și-au scos din conturi 35,5 miliarde de lei.

În ceea ce privește cardurile bancare, moldovenii preferă banii gheață, chiar dacă numărul cardurilor este în creștere. Anul trecut, extragerile de pe cardurile bancare au însumat 30 miliarde de lei, cu 7,5% mai mult față de anul 2020.

Economiștii susțin că moldovenii folosesc cardurile bancare pentru extragerea banilor în ziua de salariu. Plățile online sunt făcute preponderent de moldovenii care merg în străinătate în vacanță și de străinii care vin în Republica Moldova.

#extrageri #bancomate #carduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova traversează un proces accelerat de modernizare și consolidare, reflectat direct în structura importurilor de tehnică agricolă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada 2023–2025, Moldova a importat 12,9 mii de pluguri, în valoare totală de 116,3 milioane de lei, un volum care indică schimbări structurale profunde în sectorul agrar.

Datele arată că 84% din plugurile importate au fost noi, semn al creșterii capacității financiare a fermierilor și al orientării către eficiență și productivitate. În termeni valorici, tehnica nouă a reprezentat 81% din totalul importurilor, restul revenind echipamentelor second-hand. Dominante au fost plugurile pentru tractoare, care au constituit aproape 77% din totalul pieței, în timp ce segmentul mini-tractoarelor și al mototehnicii a intrat pe un trend clar descendent.

Potrivit analizei, vârful importurilor a fost atins în 2024, când au fost aduse în țară peste 5.200 de pluguri, aproape dublu față de 2023. În 2025 a urmat o ușoară corecție, la circa 4.800 de unități, ceea ce sugerează trecerea de la o fază de modernizare intensivă la una de reînnoire planificată a parcului de utilaje.

Structura tipologică a importurilor confirmă orientarea către exploatații profesionale. Plugurile clasice, nereturnabile, au dominat piața cu 45,8% din volum, dar aproape 70% din valoarea totală, având un preț mediu de peste 13.000 de lei. În paralel, Moldova a importat și echipamente de nișă, inclusiv pluguri excentrice, discuri și scarificatoare (chisel), unele cu prețuri ce depășesc 200.000 de lei per unitate, semn al apariției unui segment premium în agricultură.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată: China a furnizat peste 76% din totalul plugurilor importate, urmată de Turcia (12,6%) și Ucraina (3,2%). Ponderea producătorilor tradiționali din Uniunea Europeană rămâne redusă, sub 5%, ceea ce reflectă raportul preț–calitate adaptat posibilităților financiare ale fermierilor moldoveni.

Și structura importatorilor indică o oligopolizare a pieței. Zece companii controlează peste 88% din totalul importurilor, iar două dintre ele – Olisgrup SRL și Radu-Promo SRL – concentrează aproape jumătate din piață. Restul de 77 de companii împart mai puțin de 12% din importuri, ceea ce sugerează bariere ridicate de intrare și avantajele logistice ale marilor jucători.