Patimile Nataliei Gavrilița. Nu are încredere în șeful de la Moldovagaz, Vadim Ceban

Conducătorul Moldovagaz poate fi pus doar cu acceptul Federației Ruse, a răspuns premierul Natalia Gavrilița la întrebarea jurnaliștilor de la „Ziarul de Gardă”, dacă acesta apără interesele Republicii Moldova și nu pe cele ale altui stat și ale opoziției.

Întrebată, dacă are încredere în președintele de la Moldovagaz, Gavrilița a răsuns franc: „Nu”.

În ceea ce privește renegocierea contractului cu Gazprom, premierul a spus că e necesar acest lucru

În timpul negocierilor din luna octombrie s-a discutat despre renegocierea contractului, pentru că, după cum am spus, este unul învechit. Chiar și forma lui juridică este învechită. Contractul ar urma să fie renegociat, dar noi avem un contract pe termen lung, o criză energetică și trebuie să trecem cu bine de această iarnă și după aceasta să vorbim despre orice timp de renegocieri”, a explicat Natalia Gavrlița.

Premierul și ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu au declarat de mai multe ori depsre o schimbare de atitudine a Gazpromului în raport cu Republica Moldova pe fundalul ultimatumurilor înaintate de concernul ru, în ultimele două luni, pentru achitarea avansului.

Săptămâna trecută, Gazprom a trimis o scrisoare de avertizare Chișinăului și a atenționat cu sistarea gazelor în caz de neplată a avansului până în data de 20 ianuarie. Pentru a soluționa de urgență situația, la 20 ianuarie, cu votul a 58 de deputați PAS a fost votată starea de urgență pe întreg teritoriul țării pe un termen de 60 de zile. Demersul vine în contextul situației dificile de pe piața gazelor naturale și pentru a soluționa deficitul de cash flow al companiei Moldovagaz.

În luna octombrie 2021, MoldovaGaz şi Gazprom au prelungit pentru cinci ani acordul de furnizare de gaze naturale. În conformitate cu prevederile noului contract, Gazprom cere ca plata pentru gazele naturale livrate să fie făcută în avans până la data de 20 a fiecărei luni.

Republica Moldova a mai decretat odată situaţia de urgenţă în sectorul energetic timp de 30 de zile, la finele lunii octombrie. Şi atunci Gazprom a ameninţat că va opri livrările după ce Republica Moldova a întârziat să plătească sumele datorate. Pentru a rezolva criza, Parlamentul de la Chişinău a amendat bugetul pentru a plăti datoriile către Gazprom.

#gaz #Ceban #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.