Patimile Nataliei Gavrilița. Nu are încredere în șeful de la Moldovagaz, Vadim Ceban

Conducătorul Moldovagaz poate fi pus doar cu acceptul Federației Ruse, a răspuns premierul Natalia Gavrilița la întrebarea jurnaliștilor de la „Ziarul de Gardă”, dacă acesta apără interesele Republicii Moldova și nu pe cele ale altui stat și ale opoziției.

Întrebată, dacă are încredere în președintele de la Moldovagaz, Gavrilița a răsuns franc: „Nu”.

În ceea ce privește renegocierea contractului cu Gazprom, premierul a spus că e necesar acest lucru

În timpul negocierilor din luna octombrie s-a discutat despre renegocierea contractului, pentru că, după cum am spus, este unul învechit. Chiar și forma lui juridică este învechită. Contractul ar urma să fie renegociat, dar noi avem un contract pe termen lung, o criză energetică și trebuie să trecem cu bine de această iarnă și după aceasta să vorbim despre orice timp de renegocieri”, a explicat Natalia Gavrlița.

Premierul și ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu au declarat de mai multe ori depsre o schimbare de atitudine a Gazpromului în raport cu Republica Moldova pe fundalul ultimatumurilor înaintate de concernul ru, în ultimele două luni, pentru achitarea avansului.

Săptămâna trecută, Gazprom a trimis o scrisoare de avertizare Chișinăului și a atenționat cu sistarea gazelor în caz de neplată a avansului până în data de 20 ianuarie. Pentru a soluționa de urgență situația, la 20 ianuarie, cu votul a 58 de deputați PAS a fost votată starea de urgență pe întreg teritoriul țării pe un termen de 60 de zile. Demersul vine în contextul situației dificile de pe piața gazelor naturale și pentru a soluționa deficitul de cash flow al companiei Moldovagaz.

În luna octombrie 2021, MoldovaGaz şi Gazprom au prelungit pentru cinci ani acordul de furnizare de gaze naturale. În conformitate cu prevederile noului contract, Gazprom cere ca plata pentru gazele naturale livrate să fie făcută în avans până la data de 20 a fiecărei luni.

Republica Moldova a mai decretat odată situaţia de urgenţă în sectorul energetic timp de 30 de zile, la finele lunii octombrie. Şi atunci Gazprom a ameninţat că va opri livrările după ce Republica Moldova a întârziat să plătească sumele datorate. Pentru a rezolva criza, Parlamentul de la Chişinău a amendat bugetul pentru a plăti datoriile către Gazprom.

#gaz #Ceban #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom