(SONDAJ) Publicitatea și granturile, scăparea instituțiilor mass-media din Republica Moldova. De unde mai vin bani

În anul 2021, principala sursă de finanțare a instituțiilor mass-media a fost publicitatea, circa 82% arată datele unui studiu lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent care scoate la iveală problemele cu care se confruntă mass-media. A doua, dar și cea mai frecvent menționată sursă de venit sunt granturile, ceea ce constituie 46%, scrie Realitatea.md.

În același timp, circa o treime dintre respondenți au relatat despre finanțarea instituțiilor lor din următoarele surse: contribuții ale fondatorilor și membrilor instituției, abonamente ale cititorilor (inclusiv patreon) și producții media.

În cadrul sondajului, respondenții care au indicat că instituțiile lor au ca sursă de venit publicitatea au fost îndemnați să indice cota acestei surse în totalul venit al instituției. În cazul a circa un sfert dintre respondenți, cota veniturilor din publicitate depășește 81% din total venituri.
În proporție de 40% s-a relatat că veniturile din publicitate reprezintă până la un sfert din total venituri. Aproximativ 13% dintre participanți susțin că venitul generat din publicitate constituie între 51-80% din total venituri ale instituțiilor în care activează.

Cei care au indicat granturile ca sursă de venit, în cazul a circa 46% dintre instituții resursele financiare din granturi constituie peste 81% din total venituri. Pentru 20% de instituții granturile asigură între 51-80% din total venituri. Totodată, în fiecare a treia instituție până la 50% din venituri sunt generate din granturi.

În același timp, majoritatea respondenților consideră că instituțiile mass-media ale acestora sunt în mare parte asigurate cu mobilier de birou – 78%, tehnică de birou – 69% și echipament audio – 51%.

Aproximativ câte o treime susțin că instituțiile lor sunt asigurate în mică măsură cu echipament video și audio. În proporții de circa 28- 30% s-a relatat despre lipsa echipamentului pentru regie și echipamentului de lumini.

Cei mai mulți respondenți – circa două treimi – susțin că în ultimele 12 luni veniturile obținute au acoperit parțial cheltuielile instituțiilor în care activează. Circa 13% au spus că veniturilor instituțiilor lor au depășit cheltuielile. Aproximativ fiecare al cincilea respondent menționează că veniturile obținute în ultimul an nu au acoperit deloc cheltuielile. În puține cazuri s-a relatat că veniturile obținute în ultimele 12 luni au acoperit și au depășit cheltuielile.

De asemenea, respondenții au menționat următoarele surse de finanțare ale instituțiilor în care activează: granturi și proiecte de finanțare donații și contracte pentru plasarea publicității, prestări servicii, implicarea în proiecte naționale și raionale prin colaborarea cu autoritățile administrației publice locale și centrale; abonamente ale cititorilor, finanțări din bugetul statului, sponsorizări, parteneriate cu organizațiile internaționale.

În urma sondajului, respondenții au comentat că veniturile obținute nu întotdeauna acoperă cheltuielile instituției. Pentru a face față provocărilor financiare, instituțiile se implică în mai multe proiecte în paralel, investesc resursele proprii și încearcă să-și diversifice sursele de finanțare.

Sondajul a fost elaborat de compania Magenta Consulting pentru Centrul pentru Jurnalism Independent, cu scopul de a determina dificultățile cu care se confruntă sectorul mass-media din Republica Moldova, precum și necesitățile acestuia. În cadrul studiului au fost realizate: un sondaj online la care au participat 76 de instituții mass-media, 30 de interviuri în profunzime, cercetare de birou și analiza conținutului principalelor buletine de știri a posturilor de televiziune.

#CJI #Magenta Consulting #mass media #finanțare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.