Bate șaua să se priceapă miniștrii: Gavrilița admite că unii nu s-au acomodat în funcții. Vin din ONG-uri

Evident că noi putem îmbunătăți lucrurile. Eu sun specialist în dezvoltare, am lucrat în multe țări din Africa, Europa, Asia. Înțeleg foarte bine evoluția unui stat, iar în contextul unor crize economice când resursele financiare ale statului trebuie să fie prioritizate, de exemplu, pentru protecția socială a populației atunci sunt domenii în care nu poți progresa atât de repede decât dacă n-ar fi fost aceste crize, a răspuns premierul Natalia Gavrilița la întrebarea jurnaliștilor de la „ Ziarul de Gardă”, dacă este mulțumită de activitatea miniștrilor.

Eu discut cu fiecare ministru care sunt prioritățile și cât de repede pot fi realizate. Unicul lucru este stabilitatea. Noi nu trebuie să schimbăm fiecare 5-6 luni miniștrii”, a explicat premierul.

Dânsa a spus că înțelege, că unii miniștri au venit din ONG-uri și n-au lucrat niciodată în sectorul public, de aceea au nevoie de timp pentru ajustarea stilului de lucru, management.

Gavrilița a spus că este examinată și opțiunea înlocuirii miniștrilor, dar deocamdată altă opțiune nu este. Pot să vă spun că Moldova are un deficit enorm de oameni”, a mai spus premierul.

Mai mulți miniștri din Guvernul Gavrilița au fost acuzați că nu-și fac bine treaba. Este vorba de ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu – acuzat că nu a negociat bine contractul cu rușii de livrare a gazului. A fost acuzată și ministra Sănătății, Ala Nimerenco că i-a scăpat de sub control gestionarea crizei din sănătate. Analiștii au prevăzut că în primăvara acestui an ar putea ave anumite remanieri în Guvern.

#miniștri #remanieri #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.