Bulgăroaica de la FMI, Kristalina Georgieva spune că nu doar băncile centrale trebuie să combată inflația

23 Ian. 2022, 09:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
23 Ian. 2022, 09:43 // Actual //  Lupu Eduard

Nu doar oficialii băncilor centrale trebuie să combată inflaţia ci şi alţi decidenţi au un rol important de jucat, inclusiv prin creşterea vaccinării, pentru a pune punct pandemiei de COVID-19, a declarat vineri directorul Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, într-un panel virtual la Forumul de la Davos, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Georgieva a subliniat că este important pentru oficialii băncilor centrale să se bazeze pe date statistice în răspunsul lor la inflaţie şi să comunice în mod clar orice înăsprire a politicii monetare. Dar este la fel de important ca şi alţi decidenţi să răspundă, în special prin intensificarea eforturilor de a creşte rata vaccinării în întreaga lume.

În primul rând, trebuie să recunoaştem importanţa combaterii pandemiei”, a spus Kristalina Georgieva, menţionând faptul că 86 de ţări din întreaga lume nu au atins o rată de vaccinare de cel puţin 40% din populaţia lor până la finele lui 2021.

De asemenea, directorul FMI a spus că inflaţia este un fenomen care are un caracter specific fiecărei ţări şi răspunsul politic este mai complicat în 2022 decât în 2020, primul an al pandemiei. „Aşa că nu putem avea aceeaşi politică peste tot. Trebuie să fie specifică fiecărei ţări. Şi asta ne complică şi mai mult munca”, a spus Kristalina Georgieva.

Referindu-se la intenţia Rezervei Federale americane de a începe să majoreze dobânzile, Georgieva a apreciat că Fed acţionează în mod responsabil pentru că inflaţia în SUA devine o problemă economică şi socială. În acest context, Georgieva a îndemnat ţările cu un nivel ridicat al datoriilor denominate în dolari să încerce să îşi extindă maturităţile şi să o ia înaintea turbulenţelor care ar putea apărea după ce Fed va începe să înăsprească politica monetară. „Mesajul nostru către ţările cu un nivel ridicat al datoriilor denominate în dolari este „acţionaţi acum”. Dacă puteţi extinde maturităţile, vă rog să o faceţi”, a spus Georgieva.

Fondul Monetar Internaţional urmează să dea publicităţii, în data de 25 ianuarie, noile sale estimări revizuite privind evoluţia economiei mondiale. Luna trecută Georgieva a declarat că se aşteaptă ca FMI să îşi revizuiască estimările după o explozie a numărului de cazuri de infecţie cu Covid-19 din cauza variantei Omicron.

Realitatea Live

03 Dec. 2022, 05:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
03 Dec. 2022, 05:46 // Actual //  Lupu Eduard

Preşedintele rus Vladimir Putin are la dispoziţie o vastă reţea de buncăre secrete, care se întinde de la Moscova până în Munţii Ural. Noi adăposturi subterane sunt în continuare construite în Rusia, relatează vineri Ukrainska Pravda şi Rbc.ua, citate de Agerpres. Nu

Această informaţie are la bază o anchetă efectuată de săptămânalul rus Sobesednik (Interlocutorul), iar unul din autori este chiar redactorul-şef al publicaţiei, Oleg Roldughin, care a acordat un interviu despre investigaţie canalului de televiziune independent Dojdi (cu sediul în Letonia).

„Încă în perioada sovietică erau construite buncăre pentru înalţii funcţionari de stat, dar construcţia lor s-a intensificat în ultimul timp. Ştim cu certitudine că există buncăre la Moscova, în Ural şi în regiunea Volgăi”, a spus Roldughin.

Puțin dispune de două sisteme de buncăre: unele înregistrate şi altele neînregistrate, a spus el.

Sistemul de buncăre ţine de competenţa Direcţiei generale pentru programe speciale, un organism de securitate oficial distinct, subordonat direct preşedintelui rus. Şeful acestei direcţii este Aleksandr Lineţ, fost şef al unui departament în cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) pentru Districtul militar Sud. În 2020, Putin i-a dăruit acestuia un apartament de 176,7 m.p. în imobilul în care se află Direcţia pentru administrarea patrimoniului preşedinţiei ruse din centrul Moscovei.

În cursul anchetei, Roldughin şi echipa sa de jurnalişti au descoperit că aceiaşi muncitori angajaţi pentru construirea buncărelor oficiale şi a tunelurilor pe sub palatul lui Putin de la Ghelendjik (ţinutul Krasnodar) construiesc de asemenea adăposturi private pentru preşedinte.

Numărul buncărelor private este net superior celor care pot fi identificate prin contracte oficiale sau alte documente.
Potrivit jurnalistului, un grup de muncitori a descoperit că tunelurile din Moscova coboară până la 200 de metri sub pământ. Ei au găsit din întâmplare aceste tuneluri. La scurt timp, aceştia au fost condamnaţi la diferite sancţiuni administrative, unii dintre ei fiind pasibili de pedeapsa cu închisoarea şi trebuind să părăsească Rusia.

Roldughin a adăugat că renovarea buncărelor a început după ce Putin a devenit preşedinte. De exemplu, ascensoarele buncărelor din Moscova au fost modernizate, valoarea lucrărilor ridicându-se la aproximativ 55 milioane de ruble (circa 902.000 dolari) pentru trei ascensoare.
„Amploarea proiectului permite să se tragă concluzii asupra profunzimii buncărelor şi ce tipuri de ascensoare şi puţuri sunt instalate sub Moscova. Agenţia care se ocupă de construirea puţurilor pentru lansatoare de rachete este responsabilă de această modernizare. Numeroase buncăre sunt legate unele de altele prin tuneluri lungi de mai multe zeci de kilometri”, susţine Roldughin, care explică unde se află buncărele lui Putin.

Mai întâi există tuneluri ascunse sub centrul Moscovei. Potrivit jurnaliştilor, celebrul sistem Metro-2 (denumire neoficială pentru buncărele clasificate anterior) leagă clădirile guvernamentale din Moscova (în principal Kremlinul) de buncărele capitalei, precum şi de oraşele Balaşiha, Cehov şi Kaluga.

Jurnaliştii de la Sobesednik au descoperit una din intrările secrete ale unui tunel în apropiere de bulevardul Miciurinski din Moscova.

Jurnaliştii au relatat că există zeci de instalaţii de acest tip în capitala Federaţiei Ruse în diferite locuri: Aleea Lucinikov ( nu departe de Piaţa Lubianka, adresa sediului şi a închisorii FSB), Aleea Krestovozdvijenski (în apropierea Ministerului Apărării) şi Taganka (lângă buncărul lui Stalin). Multe dintre ele sunt concentrate de asemenea în jurul fostului teren viran numit Ramenki-43, unde ar exista un întreg oraş subteran, legat de Kremlin prin tuneluri.

În plus, există adăposturi subterane sub palatul lui Putin din oraşul Ghelendjik, pe ţărmul Mării Negre.

Jurnaliştii cred că există un alt buncăr sub muntele Iamantau, într-un oraş bine ascuns în Ural într-un oraş numit Mejgorie, situat la sud de Ekaterinburg, undeva între Magnitogorsk şi Ufa.

„Formaţiunea teritorială administrativă închisă” (oraşe secrete, cunoscute sub numele de ZATO, în limba rusă), Mejgorie a apărut combinând două orăşele militare, Beloreţk-15 şi Beloreţk-16, situate la 20 km unul de altul. În general, se presupune că circa 15.000 de persoane locuiesc acolo. Nici măcar localnicii din regiune nu pot intra în oraş decât cu permise speciale.

Jurnaliştii subliniază că anumite lucrări la muntele Iamantau s-au intensificat în ultimul timp. S-au cheltuit mulţi bani. Avioanele ruseşti au impus o zonă de excludere aeriană deasupra muntelui şi este dificil să pătrunzi acolo pe jos, afirmă jurnaliştii de la Sobesednik.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău