Maia Sandu, indignată de refuzul Interpol de a-l da în căutare pe artizanul ingineriilor financiare Vlad Plahotniuc

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu s-a arătat nedumerită de decizia Interpol de a-l da în căutare internațională fostul lider PD, Vlad Plahotniuc, unul din figuranții furtului miliardului din anul 2014.

Pe fiecare caz în parte se lucrează. În cazul lui Plahotniuc, din ce cunoaștem noi se ascunde în Turcia. Aici găsesc mai ciudată poziția Interpolului care a fost solicitat deja de câțiva ani să îl pună în căutare internațională, dar încă nu a făcut acest lucru. Amintesc că Plahotniuc este beneficiarul a multor scheme de corupție, dar mai ales a fraudei bancare în valoare de 12% din PIB. Repet, este cam ciudată această atitudine sau lipsei de decizie a Interpolului în raport cu Plahotniuc, dar știu că se lucrează și la nivel bilateral cu fiecare țară, acolo unde stau ascunși cei mai mari escroci ai Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu, într-un interviu pentru PROTV România.

Președintele spune că poartă discuții cu omologii săi despre cazurile de corupție din Republica Moldova.

Vorbesc cu omologii mei atunci când discutăm cu guverne, cu șefi de țări, solicităm acest ajutor și chiar la acel forum organizat de Casa Albă în decembrie am vorbit despre necesitatea de a aborda problema în complex, pentru că mulți oameni politici din țări cu instituții slabe ca Republica Moldova ajung să fugă în țări cu democrație consolidată, ajung să își ducă banii în aceste țări, iar pentru noi este foarte greu să recuperăm acești bani fără contribuția instituțiilor de drept din aceste țări. Apelul meu a fost să lucrăm împreună pentru ca oamenii nevoiași sau cu venituri mici din Republica Moldova să își poată recâștiga banii care le-au fost furați”, a precizat Sandu.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Ultimele date al Băncii Naționale a Moldovei relevă că până la 30 septembrie s-a reușit recuperarea a 2,6 miliarde de lei din comercializarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare, dar nu din furtul propriu-zis.

#sandu #Plahotniuc #interpol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024 din Republica Moldova au plecat 32.100 de locuitori, potrivit datelor provizorii ale Biroului Național de Statistică. În total, populația cu reședință obișnuită a scăzut cu circa 42.000 de persoane, ajungând la 2.381 milioane de persoane la 1 ianuarie 2025 — o diminuare de 1,7% față de începutul anului anterior.

Cea mai afectată rămâne zona rurală, unde declinul demografic a fost și mai accentuat: -2%, comparativ cu -1,4% în orașe. Potrivit metodologiei, „populația cu reședință obișnuită” include doar persoanele care locuiesc majoritar în țară, ceea ce exclude pe cei plecați pe termen lung.

Scăderea populației a fost cauzată, în principal, de migrația netă negativă – un fenomen care persistă de mai bine de două decenii. În paralel, și sporul natural a rămas negativ în 2024, cu un minus de aproape 10.000 de persoane (diferența dintre numărul nașterilor și al deceselor).

Fenomenul depopulării este vizibil și în structura pe vârste: Moldova îmbătrânește rapid, iar tinerii dispar din statistică. Piramida populației arată un gol pronunțat la segmentul 25–29 de ani, exact categoria de vârstă cel mai afectată de migrație. Totodată, vârsta medie a populației a urcat la 41,6 ani, în creștere cu 0,5 ani într-un singur an, iar indicele de îmbătrânire a atins 25,9 persoane vârstnice la 100 de locuitori.

În 2024, Moldova a fost părăsită, în medie, de aproape 90 de persoane pe zi – un ritm care subminează nu doar viitorul demografic, ci și capacitatea țării de a-și susține sistemele sociale, educaționale și economice.