Bulgăroaica de la FMI, Kristalina Georgieva spune că nu doar băncile centrale trebuie să combată inflația

Nu doar oficialii băncilor centrale trebuie să combată inflaţia ci şi alţi decidenţi au un rol important de jucat, inclusiv prin creşterea vaccinării, pentru a pune punct pandemiei de COVID-19, a declarat vineri directorul Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, într-un panel virtual la Forumul de la Davos, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Georgieva a subliniat că este important pentru oficialii băncilor centrale să se bazeze pe date statistice în răspunsul lor la inflaţie şi să comunice în mod clar orice înăsprire a politicii monetare. Dar este la fel de important ca şi alţi decidenţi să răspundă, în special prin intensificarea eforturilor de a creşte rata vaccinării în întreaga lume.

În primul rând, trebuie să recunoaştem importanţa combaterii pandemiei”, a spus Kristalina Georgieva, menţionând faptul că 86 de ţări din întreaga lume nu au atins o rată de vaccinare de cel puţin 40% din populaţia lor până la finele lui 2021.

De asemenea, directorul FMI a spus că inflaţia este un fenomen care are un caracter specific fiecărei ţări şi răspunsul politic este mai complicat în 2022 decât în 2020, primul an al pandemiei. „Aşa că nu putem avea aceeaşi politică peste tot. Trebuie să fie specifică fiecărei ţări. Şi asta ne complică şi mai mult munca”, a spus Kristalina Georgieva.

Referindu-se la intenţia Rezervei Federale americane de a începe să majoreze dobânzile, Georgieva a apreciat că Fed acţionează în mod responsabil pentru că inflaţia în SUA devine o problemă economică şi socială. În acest context, Georgieva a îndemnat ţările cu un nivel ridicat al datoriilor denominate în dolari să încerce să îşi extindă maturităţile şi să o ia înaintea turbulenţelor care ar putea apărea după ce Fed va începe să înăsprească politica monetară. „Mesajul nostru către ţările cu un nivel ridicat al datoriilor denominate în dolari este „acţionaţi acum”. Dacă puteţi extinde maturităţile, vă rog să o faceţi”, a spus Georgieva.

Fondul Monetar Internaţional urmează să dea publicităţii, în data de 25 ianuarie, noile sale estimări revizuite privind evoluţia economiei mondiale. Luna trecută Georgieva a declarat că se aşteaptă ca FMI să îşi revizuiască estimările după o explozie a numărului de cazuri de infecţie cu Covid-19 din cauza variantei Omicron.

#Georgieva #inflație #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom