Nestle spune „NU” zahărului în ciocolată. Ce îndulcitor va folosi în noul baton de ciocolată „Incoa”

În contextul în care producătorii de dulciuri încearcă să reducă adaosul de zahăr, grupul elvețian Nestle anunță lansarea unui baton de ciocolată, denumit „Incoa”, care folosește nu doar boabele de cacao, ci și pulpa fructului arborelui de cacao drept îndulcitor, transmite Reuters.

Fructul arborelui de cacao în mod normal este aruncat, însă utilizarea acestuia elimină adaosul de zahăr și reduce risipa alimentară. Utilizarea fructului va avea beneficii și pentru cultivatorii de cacao, care pot să vândă, atât boabele, cât și pulpa fructului.

„Este o lansare importantă, vom pune produsul la dispoziția tuturor consumatorilor care îl doresc”, a declarat Alexander von Maillot, directorul diviziei de dulciuri de la Nestle.

Pentru început, batonul de ciocolată neagră „Incoa”, fără adaos de zahăr, va fi lansat în supermarketurile din Franța și Olanda, urmând ca ulterior să se găsească și pe alte piețe din Europa.

Nestle procură materia primă de la plantațiile de cacao din Brazilia precum și din vestul Africii, pentru a vedea dacă producția de pulpă poate fi realizată acolo. Alexander von Maillot a estimat că veniturile celor care cultivă cacao ar putea crește cu 20% până la 40%, dacă ar putea vinde și pulpa fructului arborelui de cacao.

Problema este că pulpa fructului arborelui de cacao nu este ieftină. Batoanele de ciocolată Incoa de pe portalul Albert Heijn costă cu aproximativ 50% mai mult decât alte mărci de ciocolată neagră. Însă Alexander von Maillot spune că, deși aceste costuri ridicate fac ca pulpa să nu fie potrivită pentru a înlocui zahărul în produsele normale, s-ar putea găsi și alte utilizări pentru pulpa fructului arborelui de cacao, de exemplu la coacere, scrie AGERPRES.

Și alți producători de ciocolată, precum Lindt & Spruengli din Elveția și Ritter Sport din Germania, au lansat și ei ediții limitate de ciocolată care utilizau pulpa fructului arborelui de cacao și care s-au vândut rapid. Ambele firme au anunțat că intenționează să lanseze produse la scară largă atunci când vor fi disponibile cantități mari de pulpă de fruct.

ONG-ul Upcycled Food Association susține că prin comercializarea la scară mondial a fructului arborelui de cacao ar putea fi reduse emisiile de gaze de seră cu peste 20 de milioane de tone pe an. Asociația definește termenul „upcycling” drept utilizarea de ingrediente alimentare pe care oamenii nu le-ar consuma, cu lanțuri de aprovizionare verificate și un impact pozitiv asupra mediului.

Nestle este cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume. Este prezentă în 189 de țări din întreaga lume, iar cei 308.000 de angajați sunt dedicați scopului Nestle de a îmbunătăți calitatea vieții și de a contribui la un viitor mai sănătos. Nestle oferă un portofoliu larg de produse și servicii pentru oameni și animale de companie, pentru tot parcursul vieții. Cele peste 2000 de branduri ale Nestle includ nume emblematice precum Nescafe, Nespresso, Maggi și Nido.

#zahar #Nestle #ciocolata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.