Nestle spune „NU” zahărului în ciocolată. Ce îndulcitor va folosi în noul baton de ciocolată „Incoa”

În contextul în care producătorii de dulciuri încearcă să reducă adaosul de zahăr, grupul elvețian Nestle anunță lansarea unui baton de ciocolată, denumit „Incoa”, care folosește nu doar boabele de cacao, ci și pulpa fructului arborelui de cacao drept îndulcitor, transmite Reuters.

Fructul arborelui de cacao în mod normal este aruncat, însă utilizarea acestuia elimină adaosul de zahăr și reduce risipa alimentară. Utilizarea fructului va avea beneficii și pentru cultivatorii de cacao, care pot să vândă, atât boabele, cât și pulpa fructului.

„Este o lansare importantă, vom pune produsul la dispoziția tuturor consumatorilor care îl doresc”, a declarat Alexander von Maillot, directorul diviziei de dulciuri de la Nestle.

Pentru început, batonul de ciocolată neagră „Incoa”, fără adaos de zahăr, va fi lansat în supermarketurile din Franța și Olanda, urmând ca ulterior să se găsească și pe alte piețe din Europa.

Nestle procură materia primă de la plantațiile de cacao din Brazilia precum și din vestul Africii, pentru a vedea dacă producția de pulpă poate fi realizată acolo. Alexander von Maillot a estimat că veniturile celor care cultivă cacao ar putea crește cu 20% până la 40%, dacă ar putea vinde și pulpa fructului arborelui de cacao.

Problema este că pulpa fructului arborelui de cacao nu este ieftină. Batoanele de ciocolată Incoa de pe portalul Albert Heijn costă cu aproximativ 50% mai mult decât alte mărci de ciocolată neagră. Însă Alexander von Maillot spune că, deși aceste costuri ridicate fac ca pulpa să nu fie potrivită pentru a înlocui zahărul în produsele normale, s-ar putea găsi și alte utilizări pentru pulpa fructului arborelui de cacao, de exemplu la coacere, scrie AGERPRES.

Și alți producători de ciocolată, precum Lindt & Spruengli din Elveția și Ritter Sport din Germania, au lansat și ei ediții limitate de ciocolată care utilizau pulpa fructului arborelui de cacao și care s-au vândut rapid. Ambele firme au anunțat că intenționează să lanseze produse la scară largă atunci când vor fi disponibile cantități mari de pulpă de fruct.

ONG-ul Upcycled Food Association susține că prin comercializarea la scară mondial a fructului arborelui de cacao ar putea fi reduse emisiile de gaze de seră cu peste 20 de milioane de tone pe an. Asociația definește termenul „upcycling” drept utilizarea de ingrediente alimentare pe care oamenii nu le-ar consuma, cu lanțuri de aprovizionare verificate și un impact pozitiv asupra mediului.

Nestle este cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume. Este prezentă în 189 de țări din întreaga lume, iar cei 308.000 de angajați sunt dedicați scopului Nestle de a îmbunătăți calitatea vieții și de a contribui la un viitor mai sănătos. Nestle oferă un portofoliu larg de produse și servicii pentru oameni și animale de companie, pentru tot parcursul vieții. Cele peste 2000 de branduri ale Nestle includ nume emblematice precum Nescafe, Nespresso, Maggi și Nido.

#zahar #Nestle #ciocolata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, critică dur comportamentul grupului Trans-Oil , controlat de milioanrul Vaja Jhashi, în contextul crizei de pe piața uleiului vegetal din Republica Moldova, acuzând holdingul că a ales deliberat să reducă producția și să își suspende activitatea uzinelor pentru a-și maximiza profiturile, afectând astfel securitatea alimentară a țării și fermierii locali.

„Văd în mai multe mass-media articole, în care cu lacrimi de crocodil compania Trans-Oil, prin experții-mercenari, încearcă să justifice micșorarea drastică a producerii uleiului vegetal și problemele sociale la uzinele lor”, a scris Slusari într-o postare pe Facebook.

El întreabă retoric cine a împiedicat holdingul, care controlează prin firme afiliate sute de mii de hectare de teren agricol, să-și aprovizioneze fabricile cu materie primă din propria rețea de producție. În anumite raioane, susține Slusari, compania Global Farming International SRL, cu beneficiarul efectiv fiul lui Vaja Jhashi, ar exploata peste jumătate din terenurile agricole.

„Cineva s-a supărat că nu i s-au permis importuri din Ucraina și a decis să pedepsească țara și populația. A exportat floarea-soarelui ca materie primă și a băgat uzinele în șomaj tehnic”, susține Slusari.

Fostul deputat nu a eziatat să amintească de legăturile oligarhice ale lui Vaja Jhashi, pe care îl descrie ca pe un om „fără nicio legătură cu această țară, în afară de banii stoarși de la fermieri prin off-shore-urile din Cipru și Elveția”.

Slusari acuză și guvernul, care „tradițional se face că plouă”, ignorând pericolul asupra securității alimentare și balanței comerciale. El propune o alternativă: industrializarea la scară mică, prin încurajarea fermierilor locali să investească în procesare proprie.

„Mergeți la Ștefan Vodă, unde un agricultor întors din diaspora produce ulei din producția proprie, face îmbuteliere, are panouri solare și gândește la viitorul acestei țări. Asta e direcția. Nu holdinguri și influență politică, ci fermieri onești și întreprinderi locale”.

Slusari critică în final ceea ce el numește „transolizarea agriculturii Moldovei”, în care piața cerealelor și a uleiului de Vaja Jhashi, un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, și cere guvernului să arate voință politică în sprijinirea agricultorilor mici și mijlocii.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.