De la fotbal la bombe! Forțele speciale ruse din Transnistria au efectuat exerciții de luptă

Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria (GOTR) a efectuat exerciţii de pregătire de luptă, a anunţat marţi într-un comunicat serviciul de presă al Districtului militar Vest al Federaţiei Ruse, în subordinea căruia intră şi contingentul de militari ruşi ce staţionează în stânga Nistrului, relatează agenţia de presă rusă Interfax, citată de lenta.ru.

În total, circa 100 de echipamente militare şi tehnică de luptă au fost implicate în aceste manevre, conform comunicatului, care menţionează că aceste exerciţii fuseseră planificate cu mult timp înainte.

În cadrul aplicaţiilor au fost exersate acţiuni de primire a armelor şi echipamentului, de pregătire a tehnicii militare pentru ieşirea din bază şi de avansare spre locul de desfăşurare a efectivelor, punându-se accentul pe probleme legate de camuflaj, pregătirea punctelor de tragere şi a tehnicii de luptă”, potrivit comunicatului.

Anunţul despre exerciţiile GOTR, grupare creată pe rămăşiţele fostei Armate a 14-a sovietice în Transnistria, intervine după ce, luni, fostul deputat al Platformei DA Chiril Moţpan a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, între 24 şi 30 ianuarie, trupele ruse din Transnistria planifică exerciţii militare de amploare în zona oraşului Bender (Tighina).

Moţpan, fost preşedintele al Comisiei parlamentare pentru securitate, afirmase luni că militarii ruşi staţionaţi în Transnistria vor „simula atacuri asupra localităţilor Căuşeni, Varniţa, Gura Bâcului şi asupra orașului Chişinău”, potrivit portalului Nokta.md.

„Nou-numitul vicepremier pentru integrare ar putea să nu fie nici măcar informat despre intenţiile separatiştilor şi ale trupelor ruse dislocate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus fostul deputat, apreciind că Republica Moldova se află într-o situaţie „extrem de dificilă” în contextul tensiunilor legate de Ucraina, transmite Agerpres.

Serviciul de informaţii al armatei ucrainene anunţase recent că serviciile speciale ruse ar pune la cale provocări împotriva propriilor militari dislocaţi în Transnistria pentru a da vina pe Ucraina.

„Urmărim situaţia la toate graniţele şi ne angajăm să asistăm toţi vecinii Ucrainei în pregătirea lor pentru orice acţiuni care ar putea veni din partea Rusiei. Aceasta ar putea să facă mişcări neprevăzute, să utilizeze diverse mijloace, dar suntem în alertă şi suntem pregătiţi să facem faţă planului ei”, a declarat săptămâna trecută ambasadoarea SUA, Linda Thomas-Greenfield, într-o intervenţie la Jurnal.tv.

Noi monitorizăm situaţia şi, bineînţeles, suntem foarte îngrijoraţi. Instituţiile noastre sunt vigilente. Avem şi noi scenarii pe care le luăm în considerare, dar ne dorim, aşa cum îşi doreşte toată lumea, să se identifice soluţii paşnice la nivel regional”, a afirmat la rândul său preşedinta Maia Sandu.

În acelaşi timp, Oleg Beleakov, şeful delegaţiei Tiraspolului în cadrul Comisiei Unificate de Control (CUC), mecanism tripartit pentru supravegherea situaţiei din Zona de securitate de la Nistru, a pledat zilele trecute pentru „consolidarea contingentului rusesc de pacificare de pe Nistru”.

El a făcut această declaraţie într-un comentariu la aprobarea de către guvernul Republicii Moldova a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP), potrivit portalului Deschide.md.

Într-o reacţie la declaraţia reprezentantului administraţiei separatiste de la Tiraspol, Biroul Politici de Reintegrare (BPR) de pe lângă guvernul de la Chişinău a afirmat pentru Deschide.md că acesta „confundă intenţionat GOTR cu contingentul militar al Federaţiei Ruse din cadrul Forţelor mixte de menţinere a păcii”.

Potrivit Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, GOTR nu face parte din Forţele mixte de menţinere a păcii şi nu are delegată nicio atribuţie similară competenţelor acestora, a subliniat BPR.

Articolul 4 al acestui acord menţionează obligaţia GOTR de a respecta neutralitatea. În plus, se stabileşte că problemele ce ţin de statutul fostei Armate a 14-a, modul şi termenul de retragere etapizată a acesteia, se va discuta între Federaţia Rusă şi Republica Moldova”, au declarat reprezentanţi ai BPR.

Citește și: El Pais: UE ia în calcul decuplarea de la gazul rusesc, dacă Putin invadează Ucraina. Ce soluții caută SUA pentru alimentarea Europei

Referitor la competenţele Comisiei Unificate de Control, „precizăm că sub monitorizarea acesteia se află situaţia în Zona de securitate şi funcţionarea Forţelor mixte de menţinere a păcii”, subliniază oficialii BPR, atrăgând atenţia că ceea ce e în afara acestui perimetru (zona de securitate) depăşeşte mandatul oricărui şef de delegaţie din cadrul CUC.

În acest context, deputatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Oazu Nantoi, a spus că afirmaţiile lui Oleg Beleakov sunt orchestrate de Kremlin şi urmăresc scopul de a-i manipula şi a-i dezinforma pe cetăţenii Republicii Moldova.

Nouă ne rămâne să sperăm că situaţia în Ucraina nu va degrada şi că aceste trupe nu vor fi folosite împotriva Ucrainei, precum şi a Republicii Moldova”,, a declarat Nantoi.

#exerciții militare #tranistria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.