Putin a vrut să prindă SUA și NATO în cursă, dar a căzut în propria capcană

30 Ian. 2022, 17:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Ian. 2022, 17:51 // Actual //  bani.md

Întrebarea care stă pe buzele tuturor este dacă președintele Vladimir Putin va intra în război împotriva Ucrainei. Dacă judecăm numai după mașinăria de propagandă a Rusiei, răspunsul este fără îndoială afirmativ.

Dar adevărul este unul mai complex, iar liderul de la Kremlin s-ar putea să fie prins în propria capcană, după ce SUA și NATO nu au marșat la amenințările și la pretențiile acestuia.

Conflictul absolut care s-ar preconiza în Ucraina, spre deosebire de loviturile bruște, operațiunile ascunse sau războiul hibrid, nu este cu adevărat stilul lui Putin. Este probabil ca acumularea masivă de trupe ale Rusiei din noiembrie și până acum să fie doar o încercare de a forța Occidentul să renunțe la orice pretenție asupra Ucrainei, se arată într-o analiză publicată de The New York Times.

Vestul și-a dat seama de cacealmaua lui Putin. În special săptămâna trecută, Statele Unite și NATO au adoptat un ton mult mai dur în discuțiile cu Rusia, însă și mai important este faptul că ambele au trimis echipamente militare în Europa de Est, iar trupele sunt în așteptare pentru a întări flancul alianței din ”coasta” Moscovei.

Mesajul este unul clar: dacă Rusia nu detensionează situația legată de Ucraina, atunci nici Occidentul nu va face asta. În loc să prindă Statele Unite și NATO într-o capcană, Putin s-a prins în propria cursă.

Președintele Rusiei este ”blocat” între un conflict armat și o retragere umilitoare, el văzându-și acum spațiul de manevră redus spre zero. Ce se va întâmpla în continuare este necunoscut, în privința deciziei lui Putin însă, susține sursa citată, liderul de la Kremlin ar fi eșuat în planul său.

Putin tace de o lună în privința Ucrainei. Ce a făcut liderul de la Kremlin în spatele ușilor închise

Se consideră că, deși nu a părut evident, comasarea a 100.000 de militari din noiembrie și până acum, nu a țintit războiul și obținerea unor concesii din partea SUA și NATO.

Va începe Putin un război, știind că s-ar putea să-l piardă?

Putin este caracterizat de prudență în cazul conflictelor armate, observată în ultimii 20 de ani. El are un istoric al retragerii Rusiei din dispute militare, atunci când acestea sunt reale și de mare amploare.

Când mercenarii ruși au fost uciși de trupele americane în Siria, în 2018 sau când dronele turcești au doborât aceiași mercenari în Libia și Siria, Putin a dat înapoi și s-a retras.

În schimb, operațiunile majore ale lui Putin, înfrângerea Georgiei din 2008 și anexarea Crimeei în 2014, au avut loc când Occidentul avea privirea în altă parte.

Lumea a fost surprinsă de Putin, iar Rusia și-a finalizat planurile fără amenințarea internațională. Dar acum nu mai este cazul, toate forțele SUA și NATO sunt pregătite să apere Europa și să ajute cu armament Ucraina.

 

Cererile lui Putin din decembrie 2021 au fost absurde și nu au obținut nimic din partea SUA și NATO. Efectul a fost unul de bumerang, iar Washington-ul a început să trimită echipamente militare masive în Ucraina.

Concluzia este că Putin nu va începe un război pe care s-ar putea să-l piardă. Așadar, singura modalitate de a asigura pacea este garantarea că într-o confruntare militară, Putin nu va câștiga niciodată.

04 Nov. 2026, 11:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 11:26 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul condus de Vasile Tofan a obținut nota 2,9 din 10 pentru primele 100 de zile de activitate, potrivit unui raport alternativ prezentat de Mișcarea Civică „Construim Încredere”. Autorii susțin că executivul a înregistrat puține rezultate verificabile și că există un decalaj important între angajamentele asumate și măsurile realizate.

Raportul a fost prezentat de fondatoarea mișcării, Olesea Stamate, în cadrul unei conferințe de presă la IPN. Evaluarea a fost făcută prin compararea prevederilor Programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient” și a discursului de învestire cu actele adoptate și datele disponibile public. Reprezentanții mișcării precizează că nota este o apreciere civică argumentată, nu o măsurătoare statistică.

Potrivit Olesei Stamate, din cele 13 angajamente analizate, nouă aveau termen de realizare în primele 100 de zile. Unul singur a fost considerat îndeplinit integral – adoptarea politicii fiscale pentru 2027. Totuși, autorii raportului menționează că proiectul a fost preluat de la Guvernul precedent într-o etapă avansată.

Alte trei angajamente au fost realizate parțial, iar două au fost doar inițiate. Printre acestea se numără inventarierea barierelor administrative, dereglementarea și elaborarea portofoliului proiectelor prioritare. Deși Guvernul a prezentat 19 proiecte strategice pe 29 octombrie, raportul nu identifică documente care să confirme aprobarea portofoliului promis.

Un angajament important rămas nerealizat vizează punerea în exploatare a liniei electrice Vulcănești-Chișinău până la 31 august 2026. Reprezentanții mișcării recunosc că proiectul și dificultățile întâmpinate existau înainte de mandatul actualului executiv, însă subliniază că termenul a fost asumat explicit de Guvernul Tofan.

Raportul atrage atenția și asupra evoluțiilor economice. Potrivit datelor prezentate de autori, inflația anuală a crescut de la 6,51% în iunie la 8,60% în septembrie, iar tariful la gazele naturale pentru consumatorii casnici a crescut cumulat cu aproximativ 81% în septembrie și octombrie.

Autorii susțin că eficiența compensațiilor acordate populației nu poate fi demonstrată în lipsa unor date clare despre plățile efectuate și facturile achitate de consumatori. În același timp, datoria de stat a crescut de la 142,79 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie la 150,36 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie.

Critici sunt formulate și la adresa politicii fiscale pentru 2027. Potrivit raportului, aproximativ 84% din veniturile suplimentare estimate ar urma să provină din TVA și accize. Mișcarea cere publicarea unor simulări care să arate impactul măsurilor asupra diferitelor categorii de gospodării.

O altă problemă semnalată este reforma administrației publice locale. Reprezentanții „Construim Încredere” consideră că noua configurație teritorială a fost promovată înainte de clarificarea competențelor, resurselor financiare și impactului asupra comunităților. Aceștia cer revizuirea proiectului, o analiză de impact și consultări reale cu autoritățile locale.

Raportul mai semnalează lipsa transparenței în evaluarea activității miniștrilor și monitorizarea angajamentelor de integrare europeană. Olesea Stamate solicită Guvernului să publice planul de acțiuni, responsabilitățile fiecărui ministru, rezultatele obținute, sursele de finanțare și termenele restante.

Solicitat de IPN pentru o reacție, serviciul de presă al Guvernului nu a răspuns deocamdată. Premierul Vasile Tofan urmează să prezinte joi bilanțul primelor 100 de zile de activitate ale echipei sale.