Cum va funcționa Sistemul de Depozit pentru Ambalaje: responsabilitățile producătorilor și comercianților

Principalele prevederi și responsabilități privind viitorul Sistem de Depozit pentru Ambalaje (SDA) au fost prezentate astăzi de Ministerul Mediului, împreună cu Centrul Național de Mediu, în cadrul unui atelier destinat agenților economici.

Pentru ca SDA să poată fi lansat, prima etapă constă în desemnarea Administratorului sistemului, entitatea care va gestiona mecanismul și va urmări respectarea regulilor. Producătorii propun această entitate, iar Ministerul Mediului o aprobă printr-o comisie specială. Producătorii vor avea responsabilitatea de a marca clar produsele returnabile, fiecare ambalaj primind un semn distinct și un cod de bare specific. De asemenea, aceștia trebuie să țină evidența ambalajelor puse pe piață pentru a asigura transparența și buna funcționare a sistemului.

Comercianții sunt veriga prin care sistemul ajunge la consumator, fiind obligați să informeze vizibil publicul despre produsele incluse în SDA, valoarea garanției și modul de returnare a ambalajelor. Punctele de returnare trebuie amenajate în interiorul sau în apropierea unităților comerciale, la maximum 150 de metri, și să fie semnalizate clar. Totodată, pentru fiecare sticlă, cutie sau PET gol returnat se vor oferi cel puțin 2 lei.

Ministerul Mediului estimează că, în primul an de funcționare, sistemul va permite colectarea a 55% din ambalajele de sticlă și 60% din cele din plastic și metal. În doar trei ani, rata de colectare ar urma să depășească 75–80%, aducând Moldova la nivelul standardelor europene.

Întregul proces va fi monitorizat de Ministerul Mediului, Agenția de Mediu și Inspectoratul pentru Protecția Mediului, pentru a garanta implementarea transparentă și stabilă a sistemului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#depozitarea ambalajelor #SDA #ministerul mediului #comercianti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.