Moldova a intrat oficial în recesiune! Cea mai gravă cădere economică de după anii 90

Republica Moldova a intrat în anul 2024 în recesiune economică, după ce două trimestre consecutive au fost marcate de scăderea Produsului Intern Brut (PIB). Expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS „Viitorul”, a declarat vineri, 7 noiembrie 2025, că recesiunea nu este un eveniment izolat, ci semnul unei slăbiciuni cronice a economiei naționale, care de ani buni nu reușește să depășească problemele structurale.

„În ultimii cinci ani, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4%. Pentru 2025 prognozăm o creștere de cel mult 1%, ceea ce înseamnă practic stagnare. Mai rău decât atât a fost doar în anii ’90, în perioada colapsului sistemului sovietic”, a afirmat Ioniță în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, anul 2024 a fost marcat de o scădere de 14,6% în agricultură, echivalentul a circa 7 miliarde de lei pierduți, și de o reducere cu 3 miliarde de lei în industrie. În ultimii cinci ani, producția industrială s-a micșorat cu 1,3%, iar agricultura cu 2,8%. Exporturile au scăzut cu aproape 500 de milioane de dolari, tendința negativă menținându-se și în 2025.

„Astăzi exportăm materie primă și importăm produse finite. Din exportatori de ulei am devenit exportatori de floarea-soarelui și importatori de ulei. Balanța agricolă a devenit negativă, ceea ce nu s-a mai întâmplat de decenii”, a explicat analistul.

Recesiunea este accentuată și de o scădere drastică a populației active. În a doua jumătate a anului 2024, numărul persoanelor ocupate a coborât la 808 mii, cel mai mic nivel din istoria recentă. Un alt factor de presiune a fost costul energetic, tariful la gaze crescând de la 4,64 lei la 29,27 lei. „Republica Moldova are cel mai mare preț la gaz din Europa de Est, iar populația a înțeles ce înseamnă cu adevărat sărăcia energetică”, a subliniat Ioniță.

Datele analizate de expert indică și o creștere accentuată a sărăciei. În sudul țării, rata sărăciei absolute a urcat de la 31% la aproape 50%, în nord – de la 26,5% la 32,2%, iar în municipiul Chișinău – de la 7% la 11%.

În plan investițional, investițiile străine directe au scăzut ușor, de la 4,9 miliarde de dolari în 2023 la 4,8 miliarde în 2024, menținând Republica Moldova pe ultimul loc în Europa de Est la investiții pe cap de locuitor.

În același timp, datoria publică a crescut de la 124,6 miliarde de lei în 2024 la 131,2 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025. „Cel mai grav este că o mare parte din aceste împrumuturi interne sunt folosite pentru consum, nu pentru investiții productive”, a avertizat Veaceslav Ioniță, concluzionând că Republica Moldova traversează o perioadă de stagnare profundă, cu riscuri majore pentru competitivitatea și sustenabilitatea economiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recesiune #criză #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Valurile de căldură extreme care au lovit Europa în vara anului 2026 schimbă nu doar comportamentul consumatorilor, ci și echilibrul comercial dintre Uniunea Europeană și China. În contextul temperaturilor care au depășit 38 de grade Celsius în mai multe state europene, aparatele de aer condiționat fabricate în China au devenit unele dintre cele mai căutate produse, în pofida tensiunilor comerciale dintre Bruxelles și Beijing.

Potrivit unei analize CNN, marile companii chineze Midea, Gree și Haier controlează aproximativ 65% din piața mondială a aparatelor de aer condiționat, iar vânzările acestora în Europa cresc accelerat pe fondul cererii fără precedent.

În mai multe țări europene, consumatorii au format cozi în fața magazinelor și au parcurs sute de kilometri pentru a găsi aparate disponibile, după ce valurile de căldură au suprasolicitat stocurile comercianților.

Fenomenul apare într-un moment delicat pentru relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și China. Bruxellesul și Beijingul urmează să negocieze în perioada următoare reducerea deficitului comercial record al UE față de China, care a ajuns anul trecut la aproape 360 de miliarde de euro.

În același timp, autoritățile europene analizează noi taxe vamale pentru unele produse chinezești, însă experții avertizează că o astfel de decizie ar putea afecta direct consumatorii europeni.

„Dacă ești guvern, nu le poți spune oamenilor: «Îmi pare rău, nu puteți avea aer condiționat pentru că nu vrem supracapacitate chinezească»”, a declarat Cameron Johnson, expert în lanțuri de aprovizionare la Tidalwave Solutions.

Producătorii chinezi profită de cererea în creștere și adaptează produsele special pentru piața europeană. Midea, unul dintre cei mai mari producători mondiali, a lansat modelul portabil PortaSplit AC, proiectat special pentru locuințele europene. Compania anunță că a vândut peste 200.000 de unități în acest an, dublu față de 2025.

Experții spun că succesul Chinei este alimentat și de încetinirea economiei interne. Pe fondul crizei imobiliare și al scăderii consumului, companiile chineze își orientează tot mai mult producția către piețele externe. Anul trecut, China a înregistrat un excedent comercial record de 1,2 trilioane de dolari, iar Europa a devenit una dintre principalele ținte pentru exportatori.

Potrivit firmei de consultanță Roland Berger, doar aproximativ 20% dintre locuințele europene sunt dotate cu aer condiționat, comparativ cu aproape 90% în Statele Unite, ceea ce transformă continentul într-o piață cu un potențial uriaș de creștere.

#canicula #Europa #china