Protecția consumatorului – instrument de stors bani. Gaibu: O instituție ineficientă și coruptă

Ministerul Economiei a decis restructurarea Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, după ce în activitatea instituției au fost depistate mai multe încălcări și neconformități. Decizia a fost anunțată astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, de prim-ministra Natalia Gavrilița și ministrul Economiei, Sergiu Gaibu.

„Această instituție este una extrem de importantă și, în același timp, extrem de ineficientă. În loc să verifice felul în care se respectă drepturile consumatorilor și să intervină prompt pentru a preveni și combate orice abuz, la moment această instituție e ineficientă și coruptă. Agenția a fost folosită în ultimii ani ca instrument de stors bani din afaceri, de către un grup de interese”, a declarat Natalia Gavrilița.

Potrivit lui Sergiu Gaibu, Ministerul Economiei a inițiat o misiune de audit a Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP). Constatările raportului misiunii de audit intern reflectă grave neconformități privind implementarea sistemului de control intern managerial și administrarea patrimoniului public aflat în gestiune, precum și numeroase încălcări admise în procesul de efectuare a controalelor planificate sau inopinate.

În același timp, a fost solicitată și efectuarea verificărilor de către Inspecția Financiară pentru perioada ianuarie 2019 – august 2021. În urma controalelor au fost depistate un șir de încălcări și abateri în managementul financiar, dar și deficiențe de procedură, fiind compromisă administrarea instituției.

Ministerul Economiei a constituit o Comisie disciplinară pentru a constata încălcările comise de conducerea instituției. Directorul instituției, Iurie Eremia, pe numele căruia, la fel, au parvenit numeroase plângeri, nu poate fi demis deocamdată, așa cum acesta se află, în prezent, în concediu de îngrijire a copilului.

În prezent, 4 inspectori sunt în arest preventiv la domiciliu, iar pentru a stopa potențialele abuzuri comise de angajații instituției în raport cu agenții economici, Ministerul Economiei a solicitat Cancelariei de Stat moratoriu la controalele acestei instituții până la finalizarea restructurării acesteia, evaluării angajaților și restabilirii funcționării agenției în interesul consumatorilor.

Planul de restructurare a APCSP este în proces de elaborare și va fi propus Guvernului spre aprobare până la finele lunii februarie, după care se va trece la etapa de implementare.

#APCSP #restructurari #coruptie #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat