Vânzări record de iPhone-uri. Apple a obținut un profit de 34,6 miliarde de dolari în trimestrul sărbătorilor

Gigantul american Apple (AAPL) a raportat un profit record de 34,63 de miliarde de dolari în T4/2021, respectiv primul trimestru al anului financiar 2022 în SUA, fiind pentru prima dată când profitul trimestrial depăşeşte pragul de 30 de miliarde de dolari, conform MarketWatch.

Vânzările au ajuns la 123,95 de miliarde de dolari, în creştere cu 11% faţă de anul precedent, rezultat stimulat de vânzările record ale iPhone-urilor, în pofida penuriei globale de cipuri şi al ritmului galopant al inflaţiei. În ultimele trei şedinţe, acţiunile AAPL s-au apreciat cu 8,5% la New York, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Investing.com.

CEO-ul Tim Cook susţine că rezultatele au fost obţinute deşi compania „a suferit probleme serioase de aprovizionare, mai mari decât în trimestrul anterior”, urmând ca al doilea trimestru al anului fiscal 2022 să fie scutit de o parte din provocările ultimei perioade, scrie ZF.

În cazul Apple, anul fiscal se termină în data de 25 septembrie, aşa că trimestrul care s-a încheiat pe 25 decembrie este primul trimestru al anului fiscal 2022.

Marja netă trimestrială (29,94%), EBITDA (35,65%) şi marja brută (43,76%) din „trimestrul sărbătorilor” au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele 20 de trimestre.

Recordul absolut al celor trei indicatori din ultimele 40 de trimestre a fost atins în primul trimestru al anului fiscal 2013, care s-a încheiat pe 25 decembrie 2012. Acţiunile Apple s-au apreciat cu 437% în ultimii cinci ani, în timp ce avansul din ultimul an este de 31%.

Compania este evaluată de investitorii la Bursă la circa 2.800 de miliarde de dolari, arată datele Investing.com.

#vanzari #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie