(VIDEO) În ce condiții PDM va vota Guvernul Grosu. Alexandru Jizdan face declarații

Curtea Constituțională a declarat astăzi constituțional decretul președintei Maiei Sandu privind propunerea deputatului PAS, Igor Grosu, la funcția de prim-ministru. În acest context, Deputatul PDM, Alexandru Jizdan, spune că fracțiunea PDM a luat act de această decizie și în continuare îndeamnă toate fracțiunile parlamentare să respecte câmpul legal și în special deciziile Curții Constituționale.

„În continuare urmează să mergem spre consultările pentru investirea unui guvern cu depline împuterniciri. Problema numărul unu este gestionarea acestei pandemii, deblocarea finanțării externe pentru Republica Moldova, ajutorul pentru businessul și oamenii din țara noastră. În alegerile anticipate, țara noastră trebuie să meargă pregătită, adică, vaccinată”, a declarat deputatul PDM, Alexandru Jizdan.

Amintim că, la 16 martie curent, președinta țării, Maia Sandu, l-a înaintat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru, după ce în aceeași zi, candidata majorității parlamentare PSRM-Șor, Mariana Durleșteanu a anunțat că își retrage candidatura propusă la funcția de prim-ministră, chiar în procesul de negocieri, desfășurate la Președinție de către Maia Sandu cu partidele parlamentare, scrie realitatea.md.

A doua zi, Partidul Socialiștilor a contestat la Curtea Constituțională decretul prezidențial de desemnare a lui Igor Grosu, iar la 18 martie, PSRM, în plenul Parlamentului a anunțat crearea unei majorități parlamentare, care îl desemnează la funcția de premier pe actualul ambasador în Federația Rusă, socialistul Vladimir Golovatiuc.

#Igor Grosu #PSRM #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.