CCM nu a susținut sesizarea PSRM. Înaintarea lui Igor Grosu la șefia Guvernului, constituțională (VIDEO)

Decretul președintei Maiei Sandu privind propunerea deputatului PAS, Igor Grosu, la funcția de prim-ministru este constituțional. Curtea Constituțională a declarat astăzi neconstituțională sesizarea PSRM prin care a cerut anularea documentului.

„Se respinge sesizarea deputaților PSRM. Se recunoaște constituțional decretul președintei țării, privind desemnarea candidatului. Decizia dictată astăzi de către Curtea Constituțională este definitivă, nu se supune nici unei căi de atac, intră în vigoare la data pronunțării și se publică în Monitorul Oficial”, au pronunțat astăzi magistrații constituționali. Judecătorul, Vladimir Țurcan, a avut o opinie separată.

În timpul ședinței Înaltei Curți, PSRM și-a argumentat necesitatea examinării sesizării din considerentul că, la negocierile din săptămâna trecută, purtate de șefa statului cu partidele politice, Maia Sandu nu a discutat cu reprezentanții acestora despre înaintarea lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru, lucru pe care-l consideră socialiștii ca „un bun simț al discuțiilor”, iar înaintarea candidaturii lui Igor Grosu este o „presiune politică pe Parlament”.

„Înaintarea lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru nu este un produs firesc al procesului constituțional, iar emiterea decretului de către președintele țării este o încălcare a normelor constituționale, fapt pentru care solicităm anularea acestui decret. Considerăm că faza cu doamna Durleșteanu nu a afectat acest proces”, a spus deputatul PSRM, Vlad Batrîncea, în timpul ședinței Curții Constituționale.

Amintim că, la 16 martie curent, președinta țării, Maia Sandu, l-a înaintat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru, după ce în aceeași zi, candidata majorității parlamentare PSRM-Șor, Mariana Durleșteanu a anunțat că își retrage candidatura propusă la funcția de prim-ministră, chiar în procesul de negocieri, desfășurate la Președinție de către Maia Sandu cu partidele parlamentare, scrie realitatea.md.

A doua zi, Partidul Socialiștilor a contestat la Curtea Constituțională decretul prezidențial de desemnare a lui Igor Grosu, iar la 18 martie, PSRM, în plenul Parlamentului a anunțat crearea unei majorități parlamentare, care îl desemnează la funcția de premier pe actualul ambasador în Federația Rusă, socialistul Vladimir Golovatiuc.

#decret #Igor Grosu #CCM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.