CCM nu a susținut sesizarea PSRM. Înaintarea lui Igor Grosu la șefia Guvernului, constituțională (VIDEO)

Decretul președintei Maiei Sandu privind propunerea deputatului PAS, Igor Grosu, la funcția de prim-ministru este constituțional. Curtea Constituțională a declarat astăzi neconstituțională sesizarea PSRM prin care a cerut anularea documentului.

„Se respinge sesizarea deputaților PSRM. Se recunoaște constituțional decretul președintei țării, privind desemnarea candidatului. Decizia dictată astăzi de către Curtea Constituțională este definitivă, nu se supune nici unei căi de atac, intră în vigoare la data pronunțării și se publică în Monitorul Oficial”, au pronunțat astăzi magistrații constituționali. Judecătorul, Vladimir Țurcan, a avut o opinie separată.

În timpul ședinței Înaltei Curți, PSRM și-a argumentat necesitatea examinării sesizării din considerentul că, la negocierile din săptămâna trecută, purtate de șefa statului cu partidele politice, Maia Sandu nu a discutat cu reprezentanții acestora despre înaintarea lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru, lucru pe care-l consideră socialiștii ca „un bun simț al discuțiilor”, iar înaintarea candidaturii lui Igor Grosu este o „presiune politică pe Parlament”.

„Înaintarea lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru nu este un produs firesc al procesului constituțional, iar emiterea decretului de către președintele țării este o încălcare a normelor constituționale, fapt pentru care solicităm anularea acestui decret. Considerăm că faza cu doamna Durleșteanu nu a afectat acest proces”, a spus deputatul PSRM, Vlad Batrîncea, în timpul ședinței Curții Constituționale.

Amintim că, la 16 martie curent, președinta țării, Maia Sandu, l-a înaintat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru, după ce în aceeași zi, candidata majorității parlamentare PSRM-Șor, Mariana Durleșteanu a anunțat că își retrage candidatura propusă la funcția de prim-ministră, chiar în procesul de negocieri, desfășurate la Președinție de către Maia Sandu cu partidele parlamentare, scrie realitatea.md.

A doua zi, Partidul Socialiștilor a contestat la Curtea Constituțională decretul prezidențial de desemnare a lui Igor Grosu, iar la 18 martie, PSRM, în plenul Parlamentului a anunțat crearea unei majorități parlamentare, care îl desemnează la funcția de premier pe actualul ambasador în Federația Rusă, socialistul Vladimir Golovatiuc.

#decret #Igor Grosu #CCM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.