CCM nu a susținut sesizarea PSRM. Înaintarea lui Igor Grosu la șefia Guvernului, constituțională (VIDEO)

Decretul președintei Maiei Sandu privind propunerea deputatului PAS, Igor Grosu, la funcția de prim-ministru este constituțional. Curtea Constituțională a declarat astăzi neconstituțională sesizarea PSRM prin care a cerut anularea documentului.

„Se respinge sesizarea deputaților PSRM. Se recunoaște constituțional decretul președintei țării, privind desemnarea candidatului. Decizia dictată astăzi de către Curtea Constituțională este definitivă, nu se supune nici unei căi de atac, intră în vigoare la data pronunțării și se publică în Monitorul Oficial”, au pronunțat astăzi magistrații constituționali. Judecătorul, Vladimir Țurcan, a avut o opinie separată.

În timpul ședinței Înaltei Curți, PSRM și-a argumentat necesitatea examinării sesizării din considerentul că, la negocierile din săptămâna trecută, purtate de șefa statului cu partidele politice, Maia Sandu nu a discutat cu reprezentanții acestora despre înaintarea lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru, lucru pe care-l consideră socialiștii ca „un bun simț al discuțiilor”, iar înaintarea candidaturii lui Igor Grosu este o „presiune politică pe Parlament”.

„Înaintarea lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru nu este un produs firesc al procesului constituțional, iar emiterea decretului de către președintele țării este o încălcare a normelor constituționale, fapt pentru care solicităm anularea acestui decret. Considerăm că faza cu doamna Durleșteanu nu a afectat acest proces”, a spus deputatul PSRM, Vlad Batrîncea, în timpul ședinței Curții Constituționale.

Amintim că, la 16 martie curent, președinta țării, Maia Sandu, l-a înaintat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru, după ce în aceeași zi, candidata majorității parlamentare PSRM-Șor, Mariana Durleșteanu a anunțat că își retrage candidatura propusă la funcția de prim-ministră, chiar în procesul de negocieri, desfășurate la Președinție de către Maia Sandu cu partidele parlamentare, scrie realitatea.md.

A doua zi, Partidul Socialiștilor a contestat la Curtea Constituțională decretul prezidențial de desemnare a lui Igor Grosu, iar la 18 martie, PSRM, în plenul Parlamentului a anunțat crearea unei majorități parlamentare, care îl desemnează la funcția de premier pe actualul ambasador în Federația Rusă, socialistul Vladimir Golovatiuc.

#decret #Igor Grosu #CCM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.