Qatar avertizează că nu poate substitui singură livrările de gaze ruseşti către Uniunea Europeană

Qatar, unul din cei mai mari exportatori de gaze naturale din lume, a transmis marţi că nu va putea acoperi nevoile energetice ale Uniunii Europene, în cazul unui deficit al aprovizionării blocului comunitar cu gaze din Rusia, ca urmare a tensiunilor politico-militare din jurul Ucrainei.

„Volumul de gaze de care are nevoie UE nu poate fi compensat de nimeni în mod unilateral, fără a perturba livrările către alte regiuni ale lumii”, a declarat ministrul qatarez de stat al energiei, Saad Sherida Al-Kaabi, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
„Securitatea energetică a Europei necesită un efort colectiv al multor părţi”, a explicat acesta, după o întâlnire avută la Doha cu comisarul european pentru energie, Kadri Simson.

Ministrul qatarez şi-a exprimat speranţa că „tensiunile în Europa pot fi soluţionate pe cale diplomatică, astfel încât toţi furnizorii să poată lucra împreună pentru a asigura securitatea energetică pe termen scurt şi lung”.

Reacţia sa vine după ce Washingtonul a cerut Qatarului şi altor producători majori de gaze să examineze dacă şi-ar putea spori livrările de gaze către UE în cazul în care un atac al Rusiei asupra Ucrainei sau sancţiunile europene şi americane plănuite împotriva Moscovei ar afecta livrările de gaze ruseşti către Europa.

„Respectarea contractelor noastre este sacrosanctă”, a subliniat ministrul din Qatar, sugerând astfel că ţara sa nu va putea redirecţiona către Europa volume de gaze deja contractate de alte ţări fără consimţământul acestora.

În plus, Qatar a cerut Uniunii Europene să restricţioneze revânzarea de gaze în afara blocului comunitar, dacă vrea ca micul stat din Peninsula Arabă, împreună cu alţi furnizori de gaze, să aprovizioneze UE în regim de urgenţă în cazul unui conflict între Rusia şi Ucraina.

#Qatar #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.