Satul din România în care casele se vând cu 250 de euro

Casele destinate sinistraţilor din Gura Văii, judeţul Bacău se vând la prețuri de pornire de 250 de euro. 127 de locuinţe sunt scoase acum la licitaţie, iar doritori sunt mulți. Un bărbat din Oneşti şi-a anunţat deja intenţia de a cumpăra nici mai mult, nici mai puţin de 13 case, scrie digi24.ro.

Bărbat: Aia mi-o plăcut. (Arata spre o casa)

Bărbat: Da, da.

Bărbat: Îs foarte multe oferte depuse. Foarte multe.

Gura Văii sau satul fantomă, aşa cum a fost numit a început să devină un loc de atracţie pentru cei care își doresc o locuință în zonă. Mai ales că preţul este unul foarte mic. Zilnic, vin oameni din Galaţi, Vrancea, Constanţa, sau Buzău, interesaţi să cumpere prin licitaţie casele din zona respectivă.

Bărbat: Cumpărăm o casă pentru un fecior care e în Spania, daca dă Dumnezeu și se poate. Satul e frumos. Priveliștea e foarte frumoasă.

Reporter: Pretul cum vi se pare?

Bărbat: Acceptabil.

Bărbat: Sunt interesat, că n-am locuință. Nu îmi permit în zonele de unde sunt, că sunt foarte scumpe.

Reporter: Te gândești pe viitor să te muți în zonă?

Bărbat: Da, normal.

127 de locuinţe sunt scoase la licitaţia care se va încheia pe 8 februarie. În timp ce unii speră să poată cumpăra măcar o casă aşezată în vârful dealului din Gura Văii, un om de afaceri din Oneşti se gândeşte să liciteze pentru 13 loturi.

„250 de euro cea mai ieftina casă, cât niciun palet de BCA”

Nicu Soială, posibil cumpărător: Planuri sunt mai multe. Acum sa vedem în funcție și de ce se întâmplă în zona. Deci, scopul e turistic. Echitatie, ceva. Căsuțe de vacanță, pentru noi că suntem o familie numeroasă.

Cele 205 de case situate pe dealul din Gura Văii au fost ridicate după inundaţiile care au avut loc în zonă. În aceste imobile au locuit iniţial câteva familii, dar după câţiva ani au fost abandonate. Acum, primarul şi-a propus să repopuleze zona.

Silviu Tinei, primar Gura Văii: Întrucât nu am introdus o interdicție la un număr de case, fiecare solicitant poate oferta câte case dorește. În primul rând îi atrage prețul. Prețul de pornire a licitației, de 250 de euro cea mai ieftina casă, este niciun palet de BCA, ca să spun așa. În al doilea rând, când ajung aici, își dau seama că priveliștea este una deosebită. Și cred că toată lumea e de acord cu mine, că zona suscită așa o panoramă destul de frumoasa asupra Văii Trotușului și a Oneștiului.

Localnic: E un lucru bun că se populează zona. Așteptăm doritorii.

Multe dintre casele care au fost achiziționate până acum au ajuns la pasionații de drumeții și trasee turistice.

#de vănzare #pret #case

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.