O femeie a câștigat 2,7 milioane de dolari după ce a dat în judecată banca unde era angajată

O angajată care lucrează pentru BNP Paribas SA la Londra a câștigat 2,7 milioane de dolari din partea unui judecător care a criticat „sistemul netransparent al salariilor” și a cerut un audit unic până acum pentru a arăta dacă bărbații sunt mai bine remunerați decât femeile care lucrează pentru această bancă, informează Bloomberg.

Stacey Macken, un manager de produs care încă lucrează la bancă, a făcut o plângere legată de faptul că este plătită mai puțin decât colegii ei bărbați. Compensația este cea mai mare din istoria proceselor pentru egalitatea salariilor din Marea Britanie.

Auditul cerut de judecător este prima dată când o bancă de investiții este investigată în legătură cu egalitatea salariilor, a bonusurilor și a altor compensații materiale, potrivit avocatei care o reprezintă pe Macken.

„Acest caz are potențialul nu numai să închidă decalajul salarial, dar și să trimită un mesaj clar industriei că acest gen de discriminare este inacceptabil”, a spus avocata.

Macken a spus în timpul procesului că a primit mereu bonusuri mai mici decât angajații de sex masculin și că dorește ca banca să organizeze un audit cuprinzător „care să garanteze că nicio altă angajată nu este discriminată.”

Șeful și colegii o desconsiderau, spunându-i „nu acum, Stacey”. Un coleg i-a lăsat o pălărie de vrăjitoare pe birou

Macken a descris în fața instanței o situație în care colegii ei i-au lăsat o pălărie de vrăjitoare pe birou. De asemenea, șeful ei obișnuia să îi răspundă cu expresia „nu acum, Stacey” atât de des, încât colegii au început să i se adreseze în același fel.

În timp ce un bărbat care ocupa aceeași poziție primea un salariu de 160.000 de lire sterline pe an, ea a primit doar 120.000 și beneficia de bonusuri mult mai mici decât colegii ei bărbați.

Tribunalul a descoperit că BNP are „un sistem netransparent de salarizare asemănător altor oraganizații financiare. Concluzia logică a fost că și alte femei care lucrează pentru același inculpat s-ar putea să se găsească într-o postură similară”.

Comportamentul BNP a fost unul „malițios și răzbunător”, a spus judecătorul din acest caz.

„Noi, cei de la BNP Paribas, înțelegem că nu am făcut destul pentru doamna Macken”, a declarat un purtător de cuvânt al băncii. „Luăm în considerare decizia tribunalului pentru a vedea ce putem să învățăm de pe urma ei. Obiectivul nostru este să ne asigurăm că toții oamenii noștri sunt tratați cu respectul care li se cuvine mereu.”

#discriminare salariala #angajata #banca #Londra #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.