BNM își schimbă arhitectura de conducere. Reformă susținută de FMI, avizată de Parlament

27 Nov. 2025, 12:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
27 Nov. 2025, 12:08 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Procedura de numire și demitere a membrilor organelor de conducere ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) va fi modificată. Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege elaborat de BNM sub egida Fondului Monetar Internațional și promovat de Ministerul Finanțelor. Autorii afirmă că noile reglementări vor „fortifica garanțiile privind exercițiul independent al atribuțiilor” conducerii BNM.

Modificările propuse detaliază componența organelor de conducere, criteriile de calificare, durata mandatelor, procedurile de numire, dar și cele de demitere. Potrivit proiectului, numirea membrilor în funcțiile de conducere va necesita consultarea Președintelui Parlamentului, a guvernatorului BNM sau a Comisiei pentru economie, buget și finanțe – în funcție de postul vizat. Fiecare numire va fi însoțită de un aviz privind respectarea condițiilor legale, aviz care va fi audiat în plen înaintea votului.

Documentul introduce și dreptul membrilor Comitetului Executiv de a fi audiați în cazul unei eventuale revocări din funcție, consolidând astfel garanțiile procedurale.

Proiectul prevede și schimbări structurale în componența Consiliului de supraveghere. Viceguvernatorul BNM va fi exclus din consiliu, ceea ce va elimina suprapunerea între conducerea executivă și cea de supraveghere. În același timp, numărul membrilor nesalariați va crește de la patru la cinci, în timp ce durata mandatelor acestora va fi redusă de la șapte la cinci ani.

Alte prevederi vizează modul de desfășurare a ședințelor Consiliului de supraveghere, ajustarea atribuțiilor acestuia și modificări legate de regimul rezervelor obligatorii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Sept. 2026, 16:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Sept. 2026, 16:16 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul pregătește o reorganizare a Autorității Aeronautice Civile (AAC), însă documentele proiectului conțin o neconcordanță cu privire la numărul de angajați ai instituției și impactul financiar al modificărilor propuse.

Potrivit proiectului de hotărâre, efectivul-limită al AAC urmează să crească de la 93 la 96 de unități de personal.

În nota de fundamentare se menționează însă că implementarea proiectului nu necesită alocarea unor resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat, iar reorganizarea ar urma să includă modificarea unor subdiviziuni și crearea unui serviciu nou de informare și comunicare cu mass-media.

Ministerul Finanțelor a atras atenția, în procesul de avizare, că majorarea efectivului de la 93 la 96 de angajați presupunea crearea a trei funcții noi și genera cheltuieli suplimentare. Impactul financiar anual fusese estimat la 986,8 mii de lei, dintre care 959 mii de lei pentru fondul de salarizare și 27,8 mii de lei pentru contribuțiile sociale achitate de angajator.

Totodată, Ministerul Finanțelor a remarcat că AAC avea deja posturi vacante. La 30 aprilie 2026, din cele 93 de funcții aprobate, nouă erau neocupate.

În urma observațiilor, autorul proiectului a indicat în sinteza avizelor că propunerea de suplimentare a efectivului-limită cu trei unități de personal a fost exclusă.

Cu toate acestea, în textul proiectului de hotărâre analizat rămâne prevăzută înlocuirea cifrei „93” cu „96”, ceea ce creează o neconcordanță între forma proiectului și răspunsurile oferite în procesul de avizare.

Într-un aviz ulterior, Ministerul Finanțelor a reiterat problema și a menționat că, la 31 mai 2026, AAC avea 93 de funcții aprobate, dintre care 84 ocupate și nouă vacante, rata de încadrare fiind de 90,3%. Ministerul a arătat că nu rezultă clar în ce măsură necesarul de personal nu putea fi acoperit din posturile vacante deja existente.

Proiectul mai extinde atribuțiile AAC în domeniul securității informațiilor cu impact asupra siguranței aviației civile. Autoritatea ar urma să desfășoare activități de certificare, supraveghere și verificare a conformității privind managementul riscurilor de securitate informațională.

De asemenea, este prevăzută crearea unui Serviciu de informare și comunicare cu mass-media, subordonat direct directorului AAC. Acesta ar urma să gestioneze comunicatele de presă, relațiile cu presa, paginile oficiale de social media, conferințele și comunicarea în situații de criză.