Japonia îşi va acoperi necesarul de gaze naturale, înainte de a ajuta Europa

Japonia se va asigura că propriile sale necesităţi energetice sunt îndeplinite, înainte de a ajuta Europa cu livrări de gaze naturale lichefiate, în eventualitatea unui conflict între Rusia şi Ucraina, a declarat joi ministrul nipon al Comerţului, Koichi Hagiuda, transmite Bloomberg, citat de economica.net.

Aceste declaraţii vin într-un context în care există temeri că aliaţii europeni ar putea să se confrunte cu o criză energetică, dacă Rusia va invada Ucraina, un scenariu care a fost dezminţit în repetate rânduri de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Cu toate acestea, mai multe surse citate de Bloomberg susţin că administraţia Biden, precum şi guvernele europene au solicitat Japoniei şi altor state din Asia să redirecţioneze spre Europa o parte din livrările lor de gaze lichefiate.

„Japonia este un importator de energie şi o ţară cu puţine resurse. Prognozele arată o iarnă foarte rece în acest an, aşa că trebuie să ne asigurăm că propriile noastre necesităţi energetice sunt îndeplinite. Ulterior, Japonia va analiza ce poate face pentru a ajuta comunitatea internaţională”, a spus Koichi Hagiuda, la o conferinţă de presă organizată vineri la Tokyo.

Tensiunile geopolitice din Ucraina reprezintă o nouă problemă pentru Europa, care de mai multe luni se confruntă cu o problemă în aprovizionarea cu gaze. Preţurile sport la gaze lichefiate au atins valori record în ultimele luni, în condiţiile în care companiile de utilităţi din Asia şi Europa concurează între ele pentru aceleaşi cargouri încărcate cu gaze lichefiate provenite de la exportatori precum SUA şi Qatar.

Spre deosebire de petrol, Japonia nu are stocuri naţionale de gaze naturale, a declarat la rândul său Hirokazu Matsuno, secretarul general al Guvernului nipon, adăugând că Executivul de la Tokyo este conştient de faptul că firmele nipone de electricitate şi gaze au stocuri pentru aproximativ două-trei săptămâni.

Cu toate acestea, unii importatori japonezi de gaze lichefiate au început deja să redirecţioneze spre Europa o parte din excedentul de care dispun, având în vedere preţurile mai atractive pe care le pot obţine în Europa. Companiile nipone şi-au făcut stocuri de gaze lichefiate înainte de venirea iernii, în ideea de a evita o posibilă lipsă, şi acum pot să vândă o parte din excedent.

Rusia asigură aproximativ 40% din necesarul de gaze naturale al UE. Zilele trecute, Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze lichefiate, a informat că nu va putea acoperi de unul singur nevoile energetice ale Uniunii Europene, în cazul unui deficit al aprovizionării blocului comunitar cu gaze din Rusia.

#LNG #livrari #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.