Fostul cancelar german Gerhard Schroeder, numit în conducerea Gazprom

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder a fost numit în consiliul director al gigantului rus Gazprom, a anunţat vineri compania de gaz deţinută de statul rus. Gerhard Schroeder îl va înlocui pe Timur Kulibaev, ginerele fostului preşedinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev.

Gerhard Schroeder, care a fost cancelar în perioada 1998-2005, este social-democrat – partidul (SPD) care acum a dat din nou cancelarul Germaniei. Relația sa de prietenie cu preşedintele rus Vladimir Putin este binecunoscută, iar legăturile sale cu Rusia sunt deseori motiv de controversă, inclusiv în cadrul propriului partid, care acum, după „era” Merkel, se află la conducerea unei noi coaliţii de guvernare, notează agenția germană dpa, citată de Agerpres.

Numirea lui Schroeder în consiliul de conducere al Gazprom urmează a fi oficializată la adunarea generală anuală din 30 iunie, precizează comunicatul Gazprom.

Gerhard Schroeder, marele prieten al rușilor

Fostul cancelar german, în vârstă de 77 de ani, are deja o serie de poziţii înalte în companii ruseşti. Astfel, el este și preşedintele consiliului director al companiei energetice de stat Rosneft. Este, de asemenea, preşedintele comitetului acţionarilor de la Nord Stream AG şi preşedintele board-ului de directori de la Nord Stream 2 AG.

Ambele gazoducte conectează Rusia şi Germania prin Marea Baltică. Criticii Rusiei, în special SUA, au spus că gazoductul Nord Stream 2, care nu este încă funcțional, ar putea fi folosit ca pârghie împotriva Kievului, dacă Moscova decide o invazie militară în Ucraina.

Cererile Ucrainei pentru livrări de arme din partea susţinătorilor săi occidentali în contextul tensiunilor de la graniţa sa cu Rusia au fost descrise de Schroeder drept ameninţări, reamintește dpa. El a dat de asemenea vina pe NATO pentru desfăşurările de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina

#cancelar #companie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea recentă a taxei pe avere în Norvegia, menită să aducă 146 milioane de dolari în plus la bugetul de stat anual, a avut un efect complet opus: cei mai bogați cetățeni ai țării, cu o avere estimată la 54 de miliarde de dolari, au părăsit țara.

Potrivit datelor prezentate de CitizenX, plecarea acestor ultra-bogați a dus la o pierdere estimată de 594 milioane de dolari în venituri din taxarea averii, care ar fi fost impozitate cu o rată de 1,1%.

În loc de un câștig, efectul net asupra bugetului este o scădere de peste 448 milioane de dolari anual.

Această situație scoate în evidență riscurile potențiale ale taxării agresive a marilor averi într-o economie deschisă și mobilă. Deși intenția a fost de a spori echitatea fiscală și veniturile statului, rezultatul a fost o migrație accelerată a capitalului privat, cu efecte bugetare negative și pierderi în competitivitatea fiscală a țării.