Iahtul lui Vladimir Putin de 87 de milioane de euro a părăsit de urgenţă şantierul naval german

Iahtul de lux „Graceful”, care aparține președintelui rus Vladimir Putin, a plecat luni, șapte februarie, la ora 06:00, din șantierul naval „Blohm+Voss”, portul Hamburg, a dezvăluit publicația germană Kieler Nachrichten. Prin canalul Kiel, spre apele teritoriale rusesți, via Marea Baltică. Presa germană relatează că „Fuga” este cauzată de teamă că iahtul ar putea fi reţinut ca sancţiune.

Iahtul este un gigant de 82 de metri lungime, care cântăreşte în jur de 2800 de tone şi poate atinge 18 de noduri. Valoare sa este estimată la 87 de milioane de euro. Iahtul se afla în şantier pentru ca două noi balcoane să fie ataşate, iar motoarele să fie revizuite. Ambarcațiunea a fost construită în 2014, cu aproximativ 87.000.000 de euro.

Iahtul alb andocase în septembrie 2021, după ce, anterior, Vladimir Putin l-a primit pe navă, în largul Mării Negre, pe președintele belarus, Alexandru Lukașenko, care i-a cerut sprijin politic şi economic, pe fondul sancţiunilor occidentale impuse Minskului.

Ziarul Bild scrie că plecarea „în fugă” este cauzată de teamă că iahtul ar putea fi reţinut ca sancţiune pentru situaţia tot mai tensionată din Ucraina. Totuşi, nu datele tehnice au adus ambarcațiunea în atenţia publică, ci, probabilul, proprietarul, care conform presei germane, este preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

După ce publicaţia Kieler Nachrichten a relatat despre modernizarea iahtului, nava a pornit brusc pe mare. Direcţia a fost EST și, potrivit portalului marinetraffic.com, în prezent, este foarte aproape de exclava rusă Kaliningrad.

#iaht #lux #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.