Cum arată noua bancnotă de 50 de lire sterline? Ce elemente are legate de viața lui Turing

Banca Angliei a dezvăluit designul noii bancnote din Marea Britanie de 50 de lire sterline, cu informaticianul și matematicianul Alan Turing.

Turing a fost selectat să apară pe bancnotă în iulie 2019, ca recunoaștere a muncii sale inovatoare în matematică și informatică, precum și rolul său în crăparea codului Enigma folosit de Germania în al doilea război mondial, scrie The Verge.

Nota polimerică va intra în circulație începând cu 23 iunie anul acesta și încorporează o serie de modele legate de viața și moștenirea lui Turing. Acestea includ desene tehnice pentru bombe, un dispozitiv de decriptare utilizat în timpul celui de-al doilea război mondial; un șir de benzi de marcare cu ziua de naștere a lui Turing redată în binar (23 iunie 1912); o folie de securitate verde și aurie asemănătoare unui microcip; și un tabel și formule matematice preluate dintr-una dintre cele mai faimoase lucrări ale lui Turing.
Pe lângă onorarea realizărilor sale științifice, Turing a fost, de asemenea, selectat să apară pe bancnotă ca recunoaștere a persecuției sale de către guvernul britanic pentru homosexualitate. Turing a fost în mod deschis gay printre prieteni, dar în 1952 a fost arestat și acuzat de „indecență gravă” pentru acte homosexuale, care au fost ilegale în Anglia și Țara Galilor până în 1967. În ciuda modificărilor aduse legii, urmărirea penală a actelor de același sex a continuat în Regatul Unit pentru zeci de ani după aceea.
Turing nu a negat acuzațiile și a fost condamnat și condamnat la castrare chimică. El a scris într-o scrisoare înainte de a fi acuzat: „Fără îndoială, voi ieși dintr-un om diferit, dar pe care nu l-am aflat”. A murit doi ani mai târziu, la vârsta de 41 de ani, după ce a mâncat un măr cu cianură. Istoricii încă nu sunt de acord cu privire la faptul că acesta a fost sinucidere sau un caz de otrăvire accidentală

#lire sterline #bancnota #UK

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.