Cum arată noua bancnotă de 50 de lire sterline? Ce elemente are legate de viața lui Turing

Banca Angliei a dezvăluit designul noii bancnote din Marea Britanie de 50 de lire sterline, cu informaticianul și matematicianul Alan Turing.

Turing a fost selectat să apară pe bancnotă în iulie 2019, ca recunoaștere a muncii sale inovatoare în matematică și informatică, precum și rolul său în crăparea codului Enigma folosit de Germania în al doilea război mondial, scrie The Verge.

Nota polimerică va intra în circulație începând cu 23 iunie anul acesta și încorporează o serie de modele legate de viața și moștenirea lui Turing. Acestea includ desene tehnice pentru bombe, un dispozitiv de decriptare utilizat în timpul celui de-al doilea război mondial; un șir de benzi de marcare cu ziua de naștere a lui Turing redată în binar (23 iunie 1912); o folie de securitate verde și aurie asemănătoare unui microcip; și un tabel și formule matematice preluate dintr-una dintre cele mai faimoase lucrări ale lui Turing.
Pe lângă onorarea realizărilor sale științifice, Turing a fost, de asemenea, selectat să apară pe bancnotă ca recunoaștere a persecuției sale de către guvernul britanic pentru homosexualitate. Turing a fost în mod deschis gay printre prieteni, dar în 1952 a fost arestat și acuzat de „indecență gravă” pentru acte homosexuale, care au fost ilegale în Anglia și Țara Galilor până în 1967. În ciuda modificărilor aduse legii, urmărirea penală a actelor de același sex a continuat în Regatul Unit pentru zeci de ani după aceea.
Turing nu a negat acuzațiile și a fost condamnat și condamnat la castrare chimică. El a scris într-o scrisoare înainte de a fi acuzat: „Fără îndoială, voi ieși dintr-un om diferit, dar pe care nu l-am aflat”. A murit doi ani mai târziu, la vârsta de 41 de ani, după ce a mâncat un măr cu cianură. Istoricii încă nu sunt de acord cu privire la faptul că acesta a fost sinucidere sau un caz de otrăvire accidentală

#lire sterline #bancnota #UK

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.