Moldovenii, pe ambrazura scumpirilor. Suntem condamnați la sărăcie

În Republica Moldova, legumele s-au scumpit cu 60% faţă de anul trecut. Pâinea cu 16%. Inflaţia se îndreaptă spre 20%. Banca Națională a Moldovei încearcă să oprească scumpirile și a majorat dobâmda cheie la peste 10%.

Acestea înseamnă erodarea standarelor de viaţă în cel mai sărac stat european, acum implicat şi în criza ucraineană.

În faţa unei rate a inflaţiei aşteptate a depăşi 20% anual în a doua jumătate a acestui an şi unei inflaţii de bază (ce nu include preţurile alimentelor şi energiei) de peste 15% anual, BNM şi-a majorat dobânda de referinţă cu două puncte procentuale până la 10,5%, aceasta fiind ultima dintr-o serie de creşteri de dobânzi iniţiată la mijlocul anului trecut.

Decizia de politică monetară este menită să modereze creşterea creditării în detrimentul creşterii costurilor asociate, să stimuleze economisirea în detrimentul consumului imediat şi să reducă presiunea asupra deprecierii monedei naţionale pe fondul creşterii deficitului de cont curent şi balanţei comerciale, a explicat banca centrală a ţării.

Biroul de statistică al ţării a anunţat recent că rata generală a inflaţiei a accelerat în ianuarie la 16,6% în termeni anualizaţi, de la 13,9% în decembrie.

Principalul motor al inflaţiei au fost preţurile alimentelor, care s-au scumpit cu 21,5%. În medie, în ianuarie 2022 faţă de ianuarie 2021, legumele s-au scumpit cu aproape 60%, ouăle cu 36%. Pâinea a devenit mai scumpă cu 16%, iar carnea, fructele şi lactatele în medie cu 15%.

În luna ianuarie 2022, faţă de luna decembrie 2021, au crescut preţurile în particular la următoarele produse alimentare: legume, cu 16,9%, fructe proaspete, cu 7,2%, cartofi, cu 6,5%, făină cu 3,5%, ouă cu 2,7%, zahăr cu 2,0%, pâine din făină de grâu cu 1,7%, carne, preparate şi conserve din carne cu 1,6%, relevă datele Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

Preţurile produselor nealimentare au crescut cu 13,4%, în timp ce costul serviciilor a urcat cu 14,8% anual.

Preţul reglementat al electricităţii este aşteptat să crească, amplificând impactul inflaţionist al creşterii dramatice a preţului gazelor naturale.

La sfârşitul lunii ianuarie, Moldova a aprobat o majorare cu 34% a preţului gazelor pentru gospodării pentru a putea ţine pasul cu plăţile către furnizorul său dominant, gigantul rus Gazprom, care a ameninţat cu suspendarea livrărilor, potrivit Reuters.

Moldova a declarat deja stare de urgenţă, şi-a amendat bugetul şi a redirecţionat fonduri menite să-i ajute pe cetăţeni să facă faţă creşterii preţurilor energiei pentru a plăti Gazprom, care a majorat preţurile şi a refuzat să amâne plăţile în avans. Ultimul raport privind inflaţia al băncii centrale indică aşteptări de creştere a inflaţiei generale la rate de peste 20% în semestrul al doilea.

Economiștii susțin că actualele scumpiri vor adânci rata sărăciei di Republica Moldova, în condițiile în care majorările prețurilor au loc într-un ritm mai alert decât majorările de salarii.

Bunăstarea precară a populației se manifestă și printr-un nivel înalt al sărăciei. În prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

#saracie #inflație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.