Un nou test rapid pentru depistarea SARS-CoV-2 a fost lansat în Republica Moldova. Cine îl poate utiliza

Un producător de dispozitive medicale a anunțat despre lansarea pe piața din Republica Moldova a unui sistem portabil, conceput pentru detectarea rapidă a antigenului SARS-CoV-2, care oferă rezultatul timp de aproximativ 15 minute. Este vorba de BD Veritor™ Plus.

Testul se bazează pe imunodozarea cromatografică pentru detectarea directă și calitativă a antigenului SARS-CoV-2 în mostrele nazale și este însoțit de un analizor portabil, numit BD Veritor™ Plus.

Sistemul portabil de testare rapidă este conceput pentru a fi utilizat de către profesioniștii din domeniul sănătății, în cadrul oricărei instituții medicale sau a punctelor de testare a pacienților suspectați că ar fi infectați cu virusul COVID-19.

Noul test rapid poate verifica prezența virusului COVID-19 în aproximativ 15 minute, permițând specialiștilor luarea unor decizii rapide cu privire la tratament, în timp ce pacientul să află la consultație.

De la începutul pandemiei, Organizația Mondială a Sănătății recomandă utilizarea tehnologiilor de diagnosticare rapidă a antigenilor pentru a reduce povara asupra sistemului de sănătate. Conform ghidului OMS din septembrie 2020, testele rapide și ușor de utilizat permit depistarea bolii la majoritatea pacienților cu stadiu incipient al infecției acute cu SARS-CoV-2, permițând izolarea imediată și luarea măsurilor necesare pentru a opri transmiterea, fapt ce reduce numărul persoanelor cu suspiciuni de infecție care ar necesita teste suplimentare.

„BD Veritor™ Plus este un sistem cu dimensiuni ceva mai mari decât cele ale unui telefon mobil, care propune un proces de lucru simplu, fapt ce îl transformă într-o soluție convenabilă nu doar pentru personalul din laboratoare. Printre cei care îl pot utiliza se mai numără cadrele medicale din policlinici, aziluri de bătrâni, servicii de ambulanță, specialiștii din punctele medicale aflate în aeroporturi, cabinetele medicale din școli, din marile întreprinderi și din punctele medicale situate în localitățile rurale”, a declarat șeful Reprezentanței Becton Dickinson B.V., Serghei Rubin, menționând că: „Acest sistem este deja utilizat în multe țări pentru depistarea unor infecții precum streptococul de grup A, gripa A+B și virusul respirator sincițial (VRS). În timpul sezonului gripal, se recomandă ca toți pacienții care prezintă simptome respiratorii acute să fie testați în paralel atât pentru SARS-CoV-2, cât și pentru gripa A+B, ceea ce poate fi realizat cu ajutorul aceluiași analizor BD Veritor Plus”.

#test rapid #depistarea SARS-CoV-2

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.