(VIDEO) Etiopia începe producția de electricitate la cel mai mare baraj de pe Nil

21 Feb. 2022, 10:34
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Feb. 2022, 10:34 // Actual //  MD Bani

Premierul etiopian Abiy Ahmed a lansat oficial duminică producţia de electricitate a Marelui baraj al renaşterii, aflat pe Nilul Albastru, proiect controversat de mai multe miliarde de dolari.

Însoţit de numeroşi înalţi funcţionari, Abiy Ahmed a vizitat centrala electrică şi a apăsat mai multe întrerupătoare pe un ecran electronic pentru a declanşa producţia.

„Acest mare baraj a fost construit de etiopieni, dar în beneficiul tuturor africanilor, pentru ca toţi fraţii şi surorile noastre africane să profite”, a afirmat un înalt responsabil care a participat la lansare, scrie Agerpres.

GERD (Grand Ethiopian Renaissance Dam) reprezintă, încă de la lansarea proiectului în 2011, un diferend cu Sudanul şi Egiptul, ambele dependente de Nil pentru resursele de apă.

Cairo invocă un „drept istoric” asupra fluviului, garantat în baza unui tratat semnat în 1929 între Egipt şi Sudan, pe atunci reprezentat de Regatul Unit, în calitate de putere colonială. Egiptul a obţinut un drept de veto asupra construcţiilor de proiecte pe fluviu.

În 1959, după un acord cu Khartoum privind împărţirea apei, Egiptul şi-a atribuit o cotă de 66% din debitul anual al Nilului, faţă de 22% pentru Sudan.

Nefiind parte în aceste acorduri, Etiopia nu s-a considerat niciodată obligată de ele şi, în 2010, un nou tratat semnat de ţările din bazinul Nilului, în ciuda opoziţiei Egiptului şi Sudanului, a suprimat dreptul de veto egiptean şi a autorizat proiecte de irigaţii şi baraje hidroelectrice.

Sesizat anul trecut, ONU le-a recomandat celor trei părţi să-şi continue negocierile sub egida Uniunii Africane (UA). Cairo şi Khartoum, îngrijorate de aprovizionarea lor cu apă, au cerut Addis Abeba să pună capăt umplerii barajului.

Etiopia a trecut totuşi în iulie la a doua fază de umplere a barajului, anunţat drept unul dintre cele mai mari din Africa cu un obiectiv iniţial de producţie de 6.500 de megawaţi (MW), revizuit apoi la 5.000 MW, la un cost total estimat la 4,2 miliarde de dolari (3,7 miliarde de euro).

Aflat pe Nilul Albastru, la circa 30 km de frontiera sudaneză, Marele baraj al Renaşterii are o lungime de 1,8 km şi o înălţime de 145 metri.

Potrivit media etiopiene, producţia iniţială a GERD este de ordinul a 375 MW, după punerea în funcţiune a unei prime turbine

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.